mihai-jurca-sua

Bunele maniere si bunul-simt in vacanta. Cand le ai, se vad

Cat ne tinem noi de smecheri, si frumosi, si inteligenti, si rupti din stele, nici cei care au lansat acum sute de ani proverbele care se dovedesc a fi de actualitate si in zilele noastre, nu erau niste retrograzi. Auzi – ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Nu cred ca pe vremea cand s-a nascut acest proverb, se inventasera usile grele de la camerele de hotel, care se inchid singure, intr-un zgomot infundat, de zici ca s-a ferecat usa camerei in care este tinuta toata rezerva de aur a Republicii Centrafricane. Si care trantite la 3 dimineata, cand vine turistul cherchelit de pe unde a petrecut, iti aduc aminte cate injuraturi cunosti de fapt.

Fratilor, nu suntem cel mai civilizat popor cu putinta. Ma puteti injura, ma puteti face oricum, dar e o realitate, si ne lovim de ea zilnic. Dar alte natii de turisti ne bat la scor la capitolul proasta crestere. Si nu o sa dau exemple pe tari, pentru ca nu asta e scopul acestui articol. I-ati vazut si voi, ati intrat in contact cu ei, v-au dat si voua impresia ca este ultimul mic dejun din viata lor si trebuie sa inmagazineze cat mai mult cu putinta. In fine.

Nu e un capat de tara daca nu il sari pe cel din fata ta la aeroport, la controlul de securitate, doar pe motiv ca el isi pune mai greu lucrurile in tavita, iar tu ai doar haina, ceas si portofel. Daca agentul de securitate va considera ca trebuie sa avansezi, fii sigur ca iti va face semn.

Nu e sfarsitul lumii daca atunci cand te urci in autobuzul care te duce la avion, nu stai chiar in usa, si ii mai lasi si pe altii sa urce si sa nu isi mai aminteasca de autobuzele din perioada comunista, in care se circula si pe scari. Cei care se urca primii in avion, nu ajung primii la Spania. Va zice baiatu’!

Apoi ce te costa sa nu iti pui lucrurile cu care calatoresti rasfirate prin compartimentul de bagaje de mana? Iar apoi sa te superi daca cineva iti atinge punga de duty-free si o muta intr-un colt, de parca ai cara moaste sfinte, nu o amarata sticla de whiskey la oferta, pe care o gasesti oricum si la hipermarketul de oras.

Si tine minte de la mine – prostii aia din echipajul cu care zbori, nu iti cer doar de amorul artei sa iti inchizi telefonul, sa nu ai boarfe aruncate la picioare la iesirile de urgenta, sa nu lasi scaunul pe spate la decolare si aterizare, ca cine stie, in caz de urgenta, poate ar trebui si fraierul din spate sa aiba macar sansa ipotetica sa se poata salva, deci sa poata iesi de pe randul pe care tu aproape ca i-l blochezi cu spatarul scaunului rabatat.

La hotel e si mai simplu. Usa, are maner. O tii pana se inchide. Nu o trantesti pentru ca are si ea suflet si o doare. Peretii camerelor sunt subtiri, deci nu zbieram de zici ca am vazut tarantula cu 48 de picioare atarnata de omoplat. Muzica data tare la laptop se aude, TV-ul tare se aude, aruncatul pantofilor cu toc, care ne-au strans toata seara, ce sa vezi, se aude si el. Iar faptul ca la plecare, lasi camera curata si cu toate puse la loc, te califica pe tine, in fata ta. Ca oamenii aia, saracii, oricum fac curat, dar tu esti un exemplu pentru tine, si asta puncteaza la capitolul calitate umana.

Prin oras, cand iesi la vizitat, tine cont ca sunt si alte persoane care isi doresc cam acelaasi lucruri – sa faca poze din unghiul cel mai bun, sa se bucure de locul unde au ajuns. E drept ca am ajuns si eu la limita rabdarii cu cei care vor doar sa faca poze unde ajung, nimic altceva. Iar toti ceilalti trebuie sa se invarta dupa soare ca sa nu le intre in cadru. Dar ii luam cu bune si cu rele, ce sa faci?

La un moment dat, fiind cazat la noi la mare, intr-un resort care se bucura de mult prea multa publicitate, cum nu mai aveam somn, ies sa ma plimb pe la piscina la 7 dimineata. O doamna mai durdulie, cu vreo 14 prosoape pe brat, incepe sa le aseze la rand, pe cele mai apropiate sezlonguri de piscina. O intreb ce face. Raspunsul – dar ce va intereseaza pe dvs. ce fac eu aici? fac ce vreau, nu e piscina dumneata! Ca in problemele acelea de sah, albul muta si castiga in 3 mutari. Doamna era un fel de mine, adica nu avea somn. Si ce a zis dansa? Daca tot m-am trezit, pai nu iau eu cele mai bune sezlonguri pentru grupul cu care am venit? Va dati seama ca mutarea fusese indelung planificata de seara. Ca doar nu te apuci la 7 dimineata sa bati la usa tuturor amicilor cu care ai venit la mare, sa le ceri cate un prosop de plaja, ca sa le obtii sezlong.

Bunele maniere in vacanta nu sunt cu nimic diferite de cele de acasa. Cine impinge o batranica pe scari si o intreaba de ce se grabeste in Bucuresti, fiti siguri ca o va face si in Koln. Cine arunca pachetul de tigari pe jos la semafor la Iancului, il va arunca si in fata la Buckingham. Sau nu? A, am uitat, acolo nu il mai arunca pentru ca s-ar putea sa-i rasara politistul cu chitantierul in fata ca Hopa-Mitica, atunci cand nici nu se asteapta.

4 Comments

  • Deni

    Modifica “ti-e” ala din proverb ca ma racaie rau pe creieras 😏

  • Cristi

    Corect.
    Dar am gasit hoteluri la care cand iesi din camera nu poti apasa clanta, trebuie sa trantesti usa ca sa se inchida. Si oricat de incet o faci, tot se aude 🙁

  • Silviu

    Bravo, Mihai! Ai dreptate, dar, din pãcate, probabil că cei care te citesc nu fac parte din mojicii de mai sus. Să nu ne uităm conaťionalii care se simt datori să urle unii la alții ĩn română prin diverse atracții turistice, cã doar ” tot nu-i înțelege nimeni”, sau la cei care lucrează “afară”, unde sunt “occidentali”, respectă toate regulile, dar în avionul spre casă redevin mârlani care au plecat.

  • Sorina

    Parca l-as fi scris eu. Doar ce am experimentat toate astea….si cateva in plus. Foarte frustrant..

Leave a Reply to Silviu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *