Browsing Category

Good life

Good life

Cum scapi de frica de zbor. Curs intensiv de weekend

12/06/2019
frica-zbor

Statistica spune ca riscul de accident rutier cu victime este de 10 ori mai mare decat in cazul unei calatorii cu avionul. Si tot statistica mentioneaza ca un accident aviatic mortal s-a petrecut anul trecut, o data la 2,54 milioane de zboruri, acest lucru facand din 2018 al treilea cel mai sigur an in privinta numarului de accidente mortale (din 1946 si pana astazi). In teorie, totul suna bine. Dar ce te faci cand numai la gandul ca urmeaza sa pleci spre aeroport, te trec toate transpiratiile si iti apar pete rosii pe corp. Atunci rationalul nu mai functioneaza si punct! Si aici trebuie lucrat, asta daca nu doresti ca orizontul tau de cunoastere sa se rezume la calatorii cu masina prin Europa, cel mult in nordul Africii, sau prin Orientul Apropiat.

Mai tineti minte cand v-am povestit despre zborul la simulator (link aici)? E, cei de la Jetav Flight Academy au pus bazele unui seminar de weekend, care isi propune sa trateze frica de zbor. Mai intai au loc discutiile cu un psiholog, pentru a afla de unde pornesc aceste temeri. Apropo, sunt persoane, iar eu cunosc cateva, care au zburat de multe ori cu avionul, apoi li s-a declansat frica de zbor, si nu le mai poti urca in avion.

Apoi se trece la tratarea fricii, prin expunerea treptata la stimuli. Oameni cu mii de ore de zbor (piloti si cabin crew) iti dau detalii despre tot ce presupune un zbor – multe lucruri pe care tu nu prea ai cum sa le vezi sau sa le stii, in calitate de pasager. Vei afla si ce se intampla daca prin absurd toate motoarele unui avion ar ceda simultan, care sunt fazele critice ale unui zbor (perioadele care predispun la accidente), cum se iese din situatii limita, etc.

Si poate pasul cel mai important, ultima parte a seminarului este combaterea efectiva a fricii de zbor, prin exercitii practice in simulatorul de zbor Boeing 737, in care treci prin diverse scenarii (probleme meteo severe, probleme tehnice) alaturi de un instructor de zbor (30 minute briefing + 1 ora si jumate de zbor cap-coada & 1 sau 2 proceduri de urgenta).

Mai multe detalii despre acest seminar de weekend gasiti pe pagina Jetav Flight Academy (link curs).

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Mihai Jurca, nominalizat la Elle New Media Awards 2019

16/05/2019
jurca-elle-2019

Inca un an, inca o editie ELLE New Media Awards, inca o nominalizare. Ma bucur sa va anunt ca blogul meu este din nou intre cele mai bune, in sectiunea Travel a ELLE New Media Awards 2019.

Cu ajutorul vostru am castigat atat anul trecut, cat si acum doi ani, datorita voua am ajuns din nou aici, voua trebuie sa va solicit votul pentru a-mi apara titlurile castigate pana acum. Asadar, daca ai un minut la dispozitie, ma poti vota la categoria Travel.

voteaza-mihai-jurca

Dupa ce ai validat votul, apesi butonul Inscrie-te, completezi formularul de concurs, care te trimite automat in cursa pentru 10 dispozitive de curatare a tenului FOREO LUNA play smart si 5 invitatii duble la ELLE New Media Awards 2019. Regulamentul concursului este disponibil aici (link). Multumesc frumos pentru sustinere! Ma inclin!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Ce mult au ajuns sa coste simplitatea si normalitatea

05/05/2019
jurca-ghiozdan

Pe la sfarsitul anilor ’90, atunci cand am inceput si noi sa ne mai dezmeticim dupa perioada comunista, si a inceput avalansa de produse, servicii si mesaje capitaliste, absoream aproape ca un burete tot ce ni se oferea. Bani si bunavointa sa fie. Aproape orice venea din vezi Doamne lumea buna, era primit cu bratele deschise. Eram ca aia de la Cercul Polar, care vedeau primele raze de soare dupa 4 luni de iarna rece si neagra. Si, incet incet, ziua a crescut, a venit vara, iar soarele nu mai apunea, taman ca la latitudinile nordice. Viata la extreme.

Ai mei ne duceau in fiecare vara, timp de 3 luni, la bunicii de langa Campulung Muscel. Un sat linistit, marginit de doua rauri, la poalele muntelui. Ce mai, apa rece si curata, totul bio, eco, direct din curte, aer curat de mu gaseai nici in tundra siberiana, stiti cum e. Vorba cantecului, viata la tara. Si cu toate astea, ii uram cateva zile ca ne duc acolo. Spuneam ca sunt ultimul taran, ca trebuie sa stau cu taranii, ca trebuie sa mananc cu/ca taranii, asta in timp ce ai mei colegi stau si bat mingea toata vara pe asfaltul incins la 40 de grade. Si pentru ca ai mei colegi nu aveau acel loc numit la tara.

Luna trecuta am fost la Brasov, cu trenul. Este drumul pe care am jurat ca nu-l mai fac cu masina, decat in situatii extreme. La un moment dat, pe dreapta, niste vaci, intr-o zona ingradita, pe langa calea ferata. O bunica ii spune nepotului (cred ca nepot ii era). Uita-te Georgele, sau cum l-o fi chemat pe copil, vacile! Uita-te, ca cine stie cand le mai vezi! Copilul nu a schitat niciun gest. Nimic nu-l putea perturba din joaca sa pe tableta.

Si tot atunci, pe la finalul anilor ’90, odata cu avalasa de magazine nou deschise, a inceput si emanciparea cumparatorului. Merele trebuie sa aiba toate aceeasi forma, aceeasi culoare, acelasi gramaj, codita orientata la 45 de grade nord-est, zero pete, coaja stralucitoare aidoma parchetului proaspat lacuit. Laptele sa fie nu stiu cum, cerealele nu stiu cum, s.a.m.d. Merele alea pe care mi le trimitea toamna bunica-mea, ca sa le iau la scoala, unele mai lovite, altele patate, unele cu vierme in ele, nu dadeau bine in fata colegilor. Imi punea maica-mea un mar mai urat in geanta, fie il aruncam direct, fie il mancam pe ascuns.

Ce sa vezi? Roata s-a intors. Se cauta merele eco, bio, cu forma neregulata. Pai astea sunt bune, nu alea din supermaketuri date cu toate pesticidele. Toti mancam sanatos, sau facem din asta un deziderat. Dimineata niste cereale cu lapte de migdale, apoi un piept de pui cu salata stropita cu otet balsamic, iar seara peste. Evident, inainte de ora 6, ca apoi se depune si nu am facut nicio branza.

Mi se pare ca am ajuns sa fim oamenii extremelor. Ca am detestat atata vreme niste lucruri normale, asa cum ni le-a lasat natura, in detrimentul altora, mai abtibilduite si imbunatatite. Si din pacate, acel normal pe care incepem sa il cautam din ce in ce mai mult – o noapte petrecuta intr-o casa traditionala la tara, o masa luata direct la taran in curte, un mar, o gutuie, o pruna eco-bio – ajung sa coste din ce in ce mai mult. Pentru ca atunci cand erau ieftine si la indemana tuturor, mai nimeni nu si le dorea, iar cei care le consumau o faceau tocmai pentru ca din varii motive nu avea alternative.

Simt ca a venit momentul sa mai lasam si masinile acasa, pentru ca, ce sa vezi, mersul (si) pe jos nu a omorat pe nimeni. O sa vina si momentul in care o sa uitam cand iesim cu prietenii la o cafea ca avem telefon mobil si o sa redescoperim comunicarea, si v-as putea da exemple pana maine. Dar toate cu un pret. E scump sa revii la normalitate.

P.S. Vine Cristina mea acum 10 minute de la unghii. O manichiura french, clasica, costa mai mult decat niste gherute colorate de Archaeopteryx. 

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Nu pot, ba poti! Cateva idei ca sa fii mai bun in viata

13/01/2019
jurca-los-angeles

Acum aproape 6 ani am dat drumul la acest blog. Nu stiam mai nimic despre online. Butonam si atat. Nu stiam cum iti poti promova munca pe internet, nu stiam cum se face un ad de Facebook, nu auzisem de WordPress, platforma pe care este construit site-ul. Mai mult, Celestin, bunul meu prieten cu care am lucrat la atatea proiecte impreuna, si colaboram inca, habar nu avea nici el de programare sau bloguri pe WordPress. Era o seara rece de iarna, stateam amandoi cu o tableta in fat,a la Starbucks, si butonam pe o tema. Vedeam ce face fiecare parametru pe care il schimbam. A, uite, asta e dimensiunea fontului, asta e culoarea butonului, asta e grosimea separatorului dintre articole.

Mi-l aduc aminte si acum pe Clestin – lasa Gionica, ca ma ocup eu! Invat eu sa iti fac site-ul. Si s-a pus omul pe treaba. In nici doua zile stia tot ce misca prin CSS-ul unui site. Fara profesor, fara manuale sau cursuri de sute de euro, doar cu internet si vointa. Se uita la tutoriale pe Youtube, citea diverse articole pe aceasta tema, facea modificari si vedea ce functie are fiecare buton, samd. Autodidact. In 2 luni site-ul era sus si, culmea, mergea brici. Au urmat imbunatatiri, updateuri, nopti intregi de munca. Si la mine si la el.

Timp de aproape doi ani blogul nu a produs mai nimic. Clientii de publicitate nu ma stiau, sau auzisera de mine tangential, agentiile de PR sau publicitate nici atat. Erau momente in care as fi putut linistit sa renunt. Scriam 2-3 ore pe zi la un articol, ma documentam pentru calatoriile urmatoare, castigam zero cu blogul si cam aia era. Iar din cand in cand mai primeam cate o vorba buna din partea cunoscutilor. Ti-am citit articolul, foarte tare, o sa mergem si noi!

Dar dincolo de toate erau pasiunea, dar si obiectivele pe care mi le stabilisem. Voiam sa ajung numarul 1 cu blogul pe aceasta nisa, iar 3 ani mai tarziu, in 2016 a venit si primul premiu la eTravel Awards. Au urmat alte distinctii Best Travel Blog, practic in fiecare an. Obiectiv indeplinit. Iar Celestin, ca tot v-am spus despre el, are acum propriul studio de creatie unde da viata site-urilor si blogurilor multor persoane pe care probabil le indragiti si le cititi.

Nu exista nu pot! Cand aud persoane cu facultate, care lucreaza in multinationale ca nu sunt in stare sa rezerve un bilet de avion, mor. Ce nu stii sa faci prietene? Sa completezi orasul de unde pleci si cel unde vrei sa zbori? Sa pui datele calatoriei? Sa dai next? Nu-ti cunosti numele? Nici prenumele? Sau seria pasaportului? Hai sa iesim din sfera de confort, sa i-l lasam pe NU in brate fetitei care l-a luat si il tine strans si sa ne facem viata ma usoara. Nu e operatie pe creier.

Eu nu stiu sa fac poze asa bune! Dar ai pus mana vreodata pe Youtube si sa cauti how to take perfect pictures? Sunt o gramada de tutoriale, doar sa alegi ce iti place. Doua lucruri daca inveti la o vizionare, esti un om castigat. Daca stii ca linia orizontului trebuie sa fie dreapta intr-o poza, ca doar pamantul nu sta intr-o rana, si ca e mai greu sa faci poze cand ai soarele in spate, deja esti cu 10 pasi in fata celorlalti. Lasa-i pe ei sa iasa intunecati din cauza soarelui care ranjeste inspre aparatul tau mai ceva ca papusile Muppets. Tu fii old school si lasa soarele sa iti lumineze fata.

Eu am o regula. In fiecare zi vreau sa invat ceva. 30 de minute sunt pentru studiu individual. Indiferent ca sunt in avion, pe tren, ca merg sa joc fotbal, ca stau doar si butonez telefonul, mereu caut sa invat ceva. Ca sa fiu mai bun in ceea ce fac, desi suna a cliseu.

Apropo, sunt multe persoane care ma intreaba – cum pot face sa ajung ca tine, sa am un blog de travel si sa vad toata lumea. Raspunsul e greu de dat. Pentru ca nu exista retete universale. Ca atunci as lua si eu reteta care sa devin miliardar sau jucator de baschet in NBA si dus as fi. In primul rand stabileste-ti niste obiective. In 3 ani vreau sa fiu cel mai bun la crosetat pe strada mea. Bun. Cunoaste-ti concurenta, ce fac ei, cum croseteaza, cat timp fac asta? Ce poti aduce tu in plus procesului denumit crosetat? Nu ai putea croseta cu fir de aur? Zic si eu. Fa planul de bataie si tine-te de el.

Daca vrei sa ajungi sus, nu exista nu am chef azi sau lasa ca fac de maine. Stiti cum sunt aia care nu au vointa sa slabeasca? Zic, mai mananc acum doua saptamani pana trec sarbatorile, apoi merg la sala. Nu ar fi mai bine sa incerci sa te abtii acum si apoi sa mergi pe aceeasi linie? Cu stomacul plin, toti suntem eroi. Eu as putea promite ca nu mai mananc 10 zile, iar in 4 ore sigur o sa ma vezi dand tarcoale frigiderului.

Nu te lua dupa hateri  binevoitori. Acele persoane care stiu sa iti taie elanul cand ai mai mare incredere in tine si sa iti explice ca e foarte greu sa faci ceva, pentru ca, nu, nici lor nu le-a iesit!? Iar cum ei se cred etalonul pentru aceasta lume, atunci nici tu nu o sa valorezi nici cat o ceapa degerata. Mergi pe linia ta, nu te lasa influentat si o sa fie bine. Asculta-ma pe mine. Si apropo, scrie cu markerul pe frigider – munca va fi mereu rasplatita.

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Lasa, ca este timp! Da, da, ca sa ne pacalim si mai mult!

06/11/2018
jurca-avion

Azi nu e neaparat despre calatorii. Despre strazi cu case colorate, pizzerii vechi de sute de ani, bilete de avion cu loc extra la picioare, safari-uri sau cani de cafea in fata carora te hlizesti minute in sir pana iese poza perfecta de Instagram. Azi e despre noi si despre expresia tampita, pe care o aud din ce in ce mai des, si care imi rindeluieste cu precizie elvetiana creierul – lasa, ca e timp! 

E timp sa ce? Sa impingi la nesfarsit intr-un viitor ideal lucruri pe care ar trebui sa le faci azi? Sa nu pleci nici anul acesta in vacanta, cu gandul ca la anul vei pleca 3 saptamani si vei uita de tot stresul cotidian? Ca va mai creste ala micu’ si ca va intelege si el mai multe? Pai atunci asteapta sa termine masteratul ca sa fie in deplinatatea fortelor intelectuale. Pana atunci tine-l in casa, ca … e mic si nu intelege.

Nu stiu cum or fi alte popoare, ca nu am trait indeajuns in sanul lor, ca sa pot emite o judecata de valoare. Dar la noi, proverbul acela cum ca nu lasa pe maine ce poti face azi, pare ca a fost rostit de un om la betie, care cauta justificare pentru a putea goli si sticlele care i-au mai ramas. In fine. Noi nu lasam pe maine ce putem face azi, ci pe poimaine! Si de aia totul se blocheaza si se rostogoleste la nesfarsit intr-o mare de maine, poate, s-ar putea sa, te sun eu, daca e, si lista poate continua. Piatra sus cine nu si-a mai sunat amicul desi ii promisese, cine a uitat sa-si mai viziteze mama singura pentru ca s-a intins la vorba cu prietenii si s-a facut prea tarziu, cine nu a platit macar o factura dupa data scadenta!

In viata, totul trebuie facut la timpul lui. Mi-o spunea tatal meu, care din pacate nu mai e, si caruia i-am ramas dator cu cateva vacante. Am zis ca il duc sa vada Parisul, sa ii arat Portugalia, ca il duc in State la finii nostri. N-am mai apucat. Tocmai pentru ca mai e timp. Mai e o … Ne mintim intotdeauna ca viitorul e perfect. Ca totul se va aseza asa cum vrem noi. Ca nu ni se poate intampla nimic rau, ca ingerul nostru pazitor va lucra 24/7 in folosul nostru. Si, ce sa vezi? Unii ingeri isi mai iau si vacanta. Pentru totdeauna. Ca doar o tot amana si ei de atata vreme.

Poate e dur textul, dar trebuie sa invatam sa ne bucuram mai mult de ce avem si sa actionam. Sa nu mai invocam scuze care mai de care mai impaciuitoare pentru lipsa de actiune. S-a scumpit cu 30 de euro biletul de avion fata de saptamana trecuta si de aceea nu mai pleci in deplasare? Nu-i nimic. Stai cu o zi mai putin in vacanta si tot acolo iesi! Ai o idee de business? Da-i drumul, o mai reglezi pe parcurs! Te intreaba mama ta daca treci diseara un pic pe la ea? Fa-o inainte de spritzul cu amicii, nu dureaza mult! Iar daca intr-un final tragi linie si esti multumit de ceea ce ai realizat pana in prezent, inseamna ca esti pe drumul cel bun. Daca nu, schimba harta, nu-i a buna!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Mihai Jurca, nominalizat la Elle New Media Awards 2018

14/05/2018
mihai-jurca-elle-2018

Dragilor, a mai trecut un an, si ma bucur sa vad ca blogul meu este din nou printre cele nominalizate la ELLE New Media Awards 2018, sectiunea Travel.

Cu ajutorul vostru am castigat anul trecut, datorita voua am ajuns din nou aici, voua trebuie sa va solicit votul pentru a-mi apara titlul din 2017. Asadar, daca doriti, daca nu v-am enervat prea rau, si daca aveti un minut la dispozitie, ma puteti vota la categoria Travel, pana pe 24 mai 2018. Atentie, pentru ca votul sa fie valid, trebuie ca dupa ce ati apasat Votat, sa mergeti si pe butonul Inscrie-te, pentru a completa formularul.

voteaza-mihai-jurca

Cei de la ELLE vor extrage la final, din cei care au votat, castigatorii mai multor premii (parfumuri, dispozitive de curatare a tenului, invitatii duble la evenimentul Elle New Media Awards 2018.

Regulamentul votarii si premiile le gasiti aici (link). Multumesc frumos pentru sustinere! Ma inclin!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Am fost la Indian Wells, sa o vedem si sa o sustinem pe Simona Halep

17/03/2018
indian-wells-1

E 2:40, ora Californiei. Obositi, dar incantati dupa tot ceea ce am vazut la Indian Wells. De abia am revenit in Los Angeles, dupa un drum de 2 ore din mijlocul desertului, si parca nu pot merge la culcare pana nu va arat cateva poze de la meciul Simonei cu Naomi Osaka.

Meciul, probabil l-ati vazut. Echilibrat in primele 7 game-uri, dupa care s-a rupt, iar Simona nu a mai castigat nimic pana la final. Arena de la Indian Wells si organizarea, in schimb, absolut senzationale. Imaginati-va ca acest complex sportiv de la Indian Wells este construit taman in desert. Dar de indata ce te apropii de el, peisajul devine tot mai rafinat. Parcarile, deloc ieftine (25 de dolari pentru fiecare masina), pot gazdui mii de autoturisme. Sunt terenuri imense, cu iarba tunsa exact ca pe terenurile de golf. Chiar ma contraziceam cu restul echipei cand am ajuns la arena, si eram gata sa pariez ca este mocheta pe jos si nu iarba, la cat de bine era tunsa.

In interiorul parcului care gazduieste competitita, o organizare exemplara. Am avut nevoie de fix 10 minute ca sa intram si sa ajungem la locurile noastre. Iar stadionul principal de la Indian Wells este a doua cea mai mare arena outdoor din lume. Scuze daca sunt putin incoerent, insa sunt rupt dupa o zi de umblat, mai cu seama ca la dus am facut mai bine de 4 ore din Los Angeles in Indian Wells, un drum de pana in 180 de kilometri, toti pe autostrada. Mai bine de jumatate din drum era rosu pe Waze, si vorbim de un drum care are pe anumite segmente si 6-7 benzi pe sens. Totul, bara la bara, nu stiu daca ati mai vazut vreodata asa ceva.

In orice caz, rezultatul final este mai putin important. Faptul ca am vazut-o pe a noastra la cateva zeci de metri distanta, si ca am putut sa o incurajam cu cate un Hai Simona!, rostit din suflet, este mai important decat orice. Si pentru noi, si pentru ea. Turnee au mai fost, turnee vor mai fi. Poate data viitoare, Simona o sa castige. De aceea e frumos sportul.

Pozele si v-am pupat! Noapte buna! Sau zi buna, dupa caz.

indian-wells-2
indian-wells-3

indian-wells-4

indian-wells-6
indian-wells-5

indian-wells-8
indian-wells-7

indian-wells-9

indian-wells-10
indian-wells-11

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Am zburat intr-un simulator de Boeing 737 si oricine o poate face

14/02/2018
jurca-simulator-boeing-737-5

Ieri am fost din nou la simulator. Un cockpit scara 1:1 de Boeing 737-800 New Generation (una dintre aeronavele cele mai des intalnite pe zborurile europene – face parte din flotele TAROM, Ryanair, Blue Air, etc), cu absolut toate butoanele, butonasele, indicatoarele, luminitele pe care le gasesti si intr-o aeronava reala. Practic este un avion care zboara, dar nu se ridica de la sol. Este exact simulatorul la care sunt trimisi pilotii comerciali, o data la 6 luni, pentru a fi testati.

Practic pe durata unei ore, esti la mansa avionului, alaturi de Alex sau Andrei, piloti cu foarte multe ore de zbor la activ – care au zburat inclusiv pentru compania nationala – si experimentezi toate etapele unui zbor, dar si problemele care pot sa apara la 10 mii de metri altitudine (incendiu la un motor, cedare a unui motor, furtuna, etc). Adica vezi tu cu ochii tai ce fac pilotii in timp ce tu asculti muzica, te uiti pe geam, rasfoiesti o revista sau iti este servita masa in avion.

Dupa ce am ales ruta pe care vom zbura, Cluj-Napoca – Bucuresti, incepe pregatirea de decolare. Aceasta presupune setarea parametrilor de zbor, pe care evident o face Alex, pentru ca tie iti este absolut imposibil, daca nu ai lucrat cu calculatorul de bord. Urmeaza pornirea motoarelor, care se face pe rand, apoi verificarea finala cu double check (din partea ambilor piloti), cererea permisiunii de decolare si decolarea in sine. Fain e ca aeroporturile sunt reproduse pana la cel mai mic detaliu (se vad inclusiv panourile publicitare), dar si ruta strabatuta. Deci tu vezi exact ce vede si un pasager sau un pilot pe o cursa reala de la Cluj-Napoca la Bucuresti.

Vezi aici (link video) materialul pe care l-am filmat pentru Observatorul Antenei 1 la simulator.

Simulatorul se afla la Jetav Flight Training, in zona Pipera.

Ca sa nu mai insist foarte mult pe fazele zborului, va mai spun ca se duce avionul la altitudinea dorita, se activeaza pilotul automat, iar cand ne apropiem de Bucuresti incepe coborarea, tot asa, cu respectarea ad litteram a tuturor procedurilor si apoi aterizarea si taxi-ul catre pozitia finala de parcare. Experienta este senzationala, mai ales ca auzi toate zgomotele pe care le face o aeronava in diferite momente ale zborului. Si poti sa intelegi cu aceasta ocazie ce reprezinta sunetele pe care le auzi tu ca pasager, in cabina. Nu va mai spun ca iti tremura putin picioarele dupa ce te dai jos din simulator, din cauza emotiilor de la aterizare.

La simulator poate sa mearga oricine – pasionati de zbor, cei care doresc sa se faca piloti si nu stiu cu ce se mananca aceasta meserie, dar si cei care au frica de zbor. Si apropo, zborul Viena – Innsbruck e cel mai fain, se zboara printre munti, nebunie curata.

jurca-simulator-boeing-737-1

jurca-simulator-boeing-737-3

jurca-simulator-boeing-737-4

jurca-simulator-boeing-737-2

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Good life

Best of Travel 2017

31/12/2017

E ultima zi din 2017, momentul in care toti facem bilantul unui an ca si incheiat si ne stabilim tinte indraznete pentru anul care vine. Unele obiective le indeplinim, altele partial, sau deloc. Tine de vointa, munca, dar si de o stea norocoasa. Daca 2018 ar semana macar 80% cu 2017, eu m-as declara satisfacut. Am avut un an pe cinste. O zic mai incet, ca sa nu mi se strice echilibrul acolo sus.

 

Austria

Am inceput anul cu traditionala minivacanta de snowboard, in Sölden, Austria, de aceasta data. Cea mai tare experienta a fost coborarea de 15 km de pe ghetar, de la 3.300 de metri altitudine. La plecare, termometrul arata -18,1 grade, era ceata si batea vantul. Pana la 2.700 de metri am facut vreo 4-5 minute. Mi s-a parut o eternitate, la felul in care imi ardea fata din cauza ninsorii si a vantului care ma plesnea peste fata. Atunci am simtit cu adevarat forta naturii dezlantuite.

Am ajuns si la Ice Q (link), restaurantul de sticla unde s-au filmat cateva secvente din James Bond – Spectre, dar si la Aqua Dome (link) – SPA-ul din Längenfeld, unde faci baie cu Alpii in spate.

solden-35

solden-13
solden-14

solden-2

 

Mauritius

De la iarna la caldura. In Mauritius ne-am facut luna de miere. A fost alegerea sotiei, pentru ca ea e sstie tot cand vine vorba de mare si stat la soare. Eu, mai putin, eu mai cu umblatul, cu vizitatul, cu miscarea, etc. Totusi am ramas surprins sa vad cat de multe lucruri poti are de oferit insula, in afara de statul la piscina/plaja, la all-inclusive. Am invatat si cum se conduce pe dreapta.

piscina-mauritius

plaje-mauritius-2
mauritius-22

 

Valencia

In martie am fost la Valencia. Vremea a fost fantastica, mai ales ca veneam de la frig si zapada. Stii cum e sentimentul acela sa vii de la 4-5 grade, taman la 20 de grade, sa fie senin toata ziulica, si sa te plimbi prin statiuni aflate pe malul Mediteranei. De mult nu mi s-a mai intamplat sa prind portocalii infloriti. Marturisesc ca este mirosul meu favorit, alaturi de cel de paine proaspat scoasa din cuptor. Am experiementat si un concert de petarde (mascleta, link), doar valencienii erau in plina sarbatoare, Fallas.

Dupa cateva zile in Valencia am facut o mica iesire si prin statiunile aflate la sud de acest oras – Denia, Xabia, Calpe, etc. Iar Cap de San Antoni (link), Mirador Falzia Javea (link) si Cap de la Nau sunt impresionante.

valencia-25
valencia-37

cap-nau-10

cap-nau-9
calpe-17

cap-nau-1

 

Glasgow, Edinburgh

Inceputul de aprilie m-a gasit in Scotia (link). De multa vreme imi doream sa ajung acolo si in sfarsit s-au aliniat planetele. Glasgow (link) este un oras mai agitat, multi tind sa-l catalogheze drept oras industrial. dar e frumos, iar Edinburgh este incantator. Parca e rupt de realitate. Acum esti in centrul orasului si dupa 10-15 minute de mers pe jos ajungi la poalele Arthur’s Seat, dealul de pe care se vede Edinburgh-ul in toata splendoarea sa.

glasgow-2

glasgow-40
edinburgh-97

edinburgh-99

 

Madrid

Madrid (link), luna mai, o alta alegere a sotiei. Si bine a facut. Va jur ca nu am vazut un alt oras in Europa atat de impunator la capitolul arhitectura. Madrid-ul este un oras pe care nu ai cum sa-l vezi bine nici intr-o saptamana. Numai la Reina Sofia, muzeul de arta, am stat jumatate de zi, si l-am vazut pe repede inainte. Am fost si la stadion, culmea, la indemnul Cristinei, eu nefiind mare fan stadioane mari, cunoscute. Locul preferat din Madrid? Sunt doua: Malasana (link) – cartierul hipsterilor, si … Gara Atocha (link), cu a sa gradina tropicala.

callao-madrid

santiago-bernabeu-3
gara-atocha-5

malasana-madrid-11

 

Milano

De cate ori am fost la Milano (link), aproape ca nu-mi mai vine sa-l pun la socoteala. Interesant este ca de fiecare data gasesc ceva nou de facut. Anul acesta am ajuns in premiera in zona Naviglio Grande si la Fondazione Prada – o galerie de arta contemporana de zile mari.

naviglio-1

prada-2

milano-101

 

Salzburg

A urmat o vacanta de 6 zile la Salzburg (link), in care insa am facut lucruri cat pentru doua saptamani. Bicicleta, vizita la fabrica de bere, am invatat sa facem strudel cu mere, vizita la Hangar 7 – colectia privata de masini, avioane, elicoptere a boss-ilor de la Red Bull, plus costumul cu care Felix Baumgartner a sarit din stratosfera. Ultimele 3 zile le-am omorat cu multa miscare la Area 47 (link), un parc acvatic aflat langa Innsbruck. Si nu am mai fi plecat de acolo, cat de cool a fost.

salzburg-21

salzburg-13
area47-12

mihai-jurca-salzburg

 

Coasta de Azur

Coasta de Azur (link). Alegerea cui? Ati ghicit, a doamnei. La final de iunie, cand incepe sa se aglomereze si e cald de mori. Dar a fost fain. Sa nu ne plangem, ca nemultumitului i se ia darul. Tabara centrala a fost stabilita in Nisa, iar de acolo au urmat vizite zilnice in orase precum Menton, Monte Carlo, Eze, Cannes, Antibes, Juan les Pins, etc. Am ramas impresionat de gradinile exotice din Monte Carlo (link) si de felul in care am ajuns la ele. Foarte funny povestea.

monte-carlo-47

nisa-67
plaja-nisa-17

monte-carlo-35

gradini-exotice-16
gradini-exotice-9

gradini-exotice-4

 

Tenerife

In august a fost vizita in Tenerife (link). A fost unul dintre concediile top 3 din acest an. De mult nu am mai simtit asa o vibratie pozitiva a locului. Probabil ati observat ca sunt locuri in care ajungeti si va simtiti ca acasa. Si sunt locuri care efectiv nu va priesc. In Tenerife totul a fost la superlativ, de la mancare la excursii. Plajele, asa si asa, dar totusi e o experienta sa te arzi la picioare pe nisipul negru, vulcanic, supraincalzit de soarele puternic al verii.

Superlativele vacantei: vizita pe vulcanul Teide (link), cel mai inalt vulcan din Europa, plaja Las Teresitas (link) – plaja cu nisip galben adus din Sahara si ziua petrecuta la Loro Parque (link). Si sa nu uitam de mancare. Pimientos de padron (link) – ardei verzi trasi putin la tigaie cu sare de mare – sunt divini!

tenerife-101

los-gigantes-4

tenerife-109
loro-parque-17

teide-tenerife-1

las-teresitas-2

 

Bergamo, Brescia, Lacul Como

Tocmai ce spuneam ca nici nu mai pun la socoteala de cate ori am fost la Milano. Tot de atatea ori nu am intrat niciodata sa vizitez Bergamo (link) si rau am facut. Bergamo, orasul vechi, este o zona fortificata, bine intretinuta, de unde se vede o buna parte din regiunea Lombardia. Daca te ia cineva, te leaga la ochi, si te lasa pe stradutele pavate cu piatra cubica din Bergamo, jur ca nu ai spune ca esti in Italia. Pare mai degraba Elvetia, gratie elegantei si ordinii din zona.

Lacul Como, incantator ca de obicei, cu ale sale satuce presarate pe toate malurile lui. Chiar si de Brescia am ramas placut surprins, un orasel mic, aranjat cu cateva carciumi foarte bune.

bergamo-35

bergamo-2
bergamo-15

 

Bahamas

Decembrie a fost o luna in care am stat mai mult plecat. Am inceput cu o saptamana de vara in Bahamas (link). Ce sa va spun? Alta lume, alte posibilitati, plaje si insule ca in wallpaper-urile de pe calculator. Oamenii sunt extrem de relaxati si primitori si nu pare ca exista ceva care sa le perturbe traiul in paradis. Excursia in insulele Exuma la plaja cu porci care inoata e o experienta once in a lifetime (link). Insa despre Bahamas o sa va mai povestesc in zilele care vin, pentru ca sunt restant cu cateva articole.

bahamas-6

bahamas-3
casa-bahamas-2

banc-nisip-exuma-1

banc-nisip-exuma-2

 

Viena

Ce sa vezi? A ales draga mea sotie si o destinatie in care nu e cald si nu se sta la plaja. Pe baza de turta dulce, vin fiert (eu), ceai fiert (ea) si carnati pe gratar (amandoi). Pe 16 decembrie eram prezenti (link) la pietele de Craciun din capitala Austriei.

stephansdom-viena-9

stephansdom-viena-11
rathausplatz-1

schonbrunn-4

 

Malta

In fine, ultima vacanta din 2017 a fost in Malta, destinatie din care tocmai ne-am intors aseara. O insula interesanta, despre care vom avea timp sa povestim in zilele urmatoare. Mdina (oras fortificat), Valletta (capitala Maltei) si Sliema (oras, de fapt un cartier zl zonei centrale din care face parte si Valletta) – trei locuri foarte faine. Gozo si Comino nu am putut sa le vedem din cauza vantului puternic, care nu ne-a dat pace 4 zile cat am stat pe insula.

malta-1

malta-2
malta-3

malta-4

In mare, cam asa a aratat al meu 2017, un an bun, in care, printre altele, am castigat (link) si ELLE Blogging Awards, sectiunea Best Travel Blog. La anul voi si mai bun si mai pus pe treaba. Promite baiatul! Sa avem un 2018 pe cinste. La multi ani! Ma inclin!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile