Browsing Tag

grecia

Travel tips

Mediterana (14). Laguna Balos, cea mai spectaculoasa plaja din Creta

18/03/2019
cristina-toader-balos

Plajele din Sardinia, Formentera si acum Balos. Poate cele mai spectaculoase locuri pe care le-am vazut de-a lungul vremii in Marea Mediterana. Balos face parte din categoria locurilor perfecte – nisip fin, apa turcoaz, vegetatie. Genul acela de loc in care te duci pentru ca l-ai vazut in fotografii, iar cand ajungi acolo, iti dai seama ca arata in fapt si mai bine.

Dar sa o luam cu inceputul, ca asa este mai sanatos. Pentru a ajunge la Laguna Balos ai la indemana vreo 3 variante. Cea turistica, cu vaporasul din Kissamos. Inteleg de la localnici ca este viabila doar in sezonul estival. Ar mai fi o varianta de mers pe jos, din zona Kaliviani, unde asfaltul dispare si lasa loc unui drum pietruit, cu bolovani bine crescuti din loc in loc. Ar fi vreo 2 ore si jumatate spre 3 de mers pe jos, pe un traseu nu foarte accidentat. Si varianta a treia, pe care a ales-o subsemnatul, pe acelasi traseu, cu masina. Unde ai momente in care iti vine sa plangi, mai ales daca a plouat cu putin timp in urma si este noroi, sau apa a spalat temeinic drumul inainte. Ca sa va faceti o idee, noi am reusit sa ajungem la pe platoul de langa plaja cu un BMW Seria 1, dar mers cu prima si a doua viteza aproape tot drumul. Sunt vreo 10 kilometri in total.

Drumul pana la Balos este superb. Soseaua serpuieste pe deasupra apei. Pe stanga ai muntele, pe dreapta prapastia si apa. Din loc in loc, turme de oi si capre care se opresc din orice activitate cand ajungi cu masina si te inconjoara ca in Narcos, sperand ca poate poate le dai ceva de mancare. Bine, in Narcos, nu era cu mancare.

balos-4

balos-1
balos-2

balos-3

Ajungi sus pe platou, parchezi, si o mai iei la pas vreo 15-20 de minute printr-un peisaj parca desprins din cadrele de pe planeta Marte – pamant rosu, pietre ascutite, vegetatie pitica. Pana jos la plaja, este un drumeag care are si niste scari din piatra, deci n-ar trebui sa fie o problema pentru nimeni nici coborarea, nici ascnesiunea. Insa mare atentie, nu e drum de facut in slapi. E ca pe munte. Deci echipati-va corespunzator. Mai mult, luati-va la voi tot ce va trebuie pentru ca nu gasiti tonomate de apa, cola si napolitane pe plaja. Totul e salbatic, rezervatie naturala.

Laguna nu mai are nevoie de nicio prezentare. Apa turcoaz, nisip fin inclusiv in apa, si o liniste desavarsita. Asta mai putin vara cand vin vaporasele cu turisti. De aceea se zice ca ar fi bine sa ajungi la Balos dis-de-dimineata ca sa te bucuri de cateva ore de liniste, pentru ca mai apoi se aglomereaza. Iar recomandarea mea este ca daca ajungi pe mare, sa urci totusi 15-20 de minute inspre platou (parcare), pentru ca de acolo se vede cel mai frumos laguna. De la nivelul plajei nu este atat de spectaculos.

Si apropo de urcarea si coborarea de la parcare. La coborare faci cam 15-20 de minute, iar la urcare undeva la 20-30 de minute, in functie de autocompasul fiecaruia. Noi am facut mai multe pauza de fotografie si am urcat la loc in 30 de minute. Nu te mai incarc cu foarte multe date, pentru ca imaginile conteaza.

balos-5

balos-6
balos-7

balos-10

balos-11
balos-13

balos-9

balos-12
balos-14

balos-15

balos-16
balos-17

balos-19

balos-21
balos-20

balos-18

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (10). Myrtos Beach, poate cea mai frumoasa plaja din Kefalonia

28/08/2018
myrtos-1

Myrtos Beach, o plaja caracterizata de cele mai multe ori drept one of the most dramatic beaches in Greece, datorita peretilor abrupti, dispusi in arc de cerc, care marginesc aceasta plaja superba. Vazuta de sus, tot golful este de domeniul incredibilului.

Si imaginati-va ca noi am vizitat aceasta plaja intr-o zi furtunoasa de vara, cand, dupa o ploaie torentiala, vantul agita si mai mult marea, dand impresia ca te afli intr-o imensa hala industriala. Aproape ca nu te intelegeai om cu om din cauza zgomotului asurzitor pe care il faceau valurile inalte.

Localnicii spun ca pe timp linistit plaja este foarte aglomerata, cele cateva zeci de locuri de parcare si sezlonguri cu umbrelute, epuizandu-se inca din primele ore ale zilei. Plaja este un mix de nisip si pietre – de fapt mai mult pietre – lata, lunga si cu nuante de albastru din cele mai elegante.

Cand marea este agitata, valurile sunt extrem de puternice, iar intratul in apa este suficient de periculos cat sa iti spuna ca mai bine stai alaturi si nu te pui cu natura. Valurile de pe Myrtos Beach mi-au amintit de valurile de la Rio de Janeiro, de la ocean. Aparent, aveam impresia ca nu sunt atat de mari, dar in momentul in care apa te lovea, imediat te dadea cu roatele-n sus.

Mare atentie unde parchezi masina cand mergi la Myrtos Beach, pentru ca este posibil sa mai cada pietre din peretele de stanca. Cateva taverne vei gasi la fata locului, dar si in satul de langa plaja. Papucii de plaja (contra pietrelor) sa nu iti lipseasca, eventual o umbrela de soare, in cazul in care nu prinzi loc la sezlong, ca vorba aceea, soarele e puternic, iar pielea subtire cu cheltuiala se tine. Sa lasam pozele sa vorbeasca.

P.S. Da, din pacate, ce se vede negru in apa este o pata de combustibil, cel mai probabil de la o ambarcatiune. 

myrtos-8

myrtos-2
myrtos-5

myrtos-9 myrtos-4

myrtos-10

myrtos-6
myrtos-3

myrtos-7

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (9). Porto Katsiki din Lefkada, apa de un turcoaz perfect

01/08/2018
porto-katsiki-1

Cand am inceput serialul despre Marea Mediterana (vezi aici toate episoadele de pana acum), imi propusesem sa scriu despre locurile superbe mai putin cunoscute la noi. Fie ca sunt plaje, orasele, livezi de maslini sau de portcali, etc. Si mai putin despre Grecia, explorata si rasexplorata de turistii romani.

Locul despre care o sa va povestesc astazi m-a lasat insa mut de uimire. Ca in bancul acela cu ardeleanul care vede pentru prima data o girafa si exclama – asa ceva nu exista! Porto Katsiki, caci asa se numeste locul cu pricina, este zona cu probabil cea mai spectaculoasa apa din toata Lefkada. O plaja relativ mica, acoperita in mare parte de pietre albe rotunde, si cu un petec cu nisip marunt, galben, mai inspre sud. O plaja aglomerata de mama focului, mai ales in jurul pranzului, cu turisti galagiosi, dornici sa stea, daca se poate, la 30 de centimetri de apa. Cred ca e de ajuns sa strigi – Nicule, ti-au cazut ochelarii de soare in nisip! – si sunt cel putin 10 persoane care se intorc . E valabil probabil si cu alte nume din spatiul balcanic.

La plaja Porto Katsiki se ajunge cu masina sau cu vaporul din Nidri sau Vasiliki. Drumul cu masina este ingust si foarte bogat in serpentine in ultima sa parte.

Cu toate acestea, trebuie admirata frumusetea locului si albastrul perfect al apei. Peretele de stanca pe care stau agatate, din loc in loc, semne care avertizeaza turistul ca din cand in cand mai cad si pietre. In fond, e locul unde natura a pus tot ce are mai frumos, iar noi suntem doar niste conchistadori moderni, in cautarea catorva momente de visare si relaxare. Ceva mai sus, cum te uiti pe harta, este plaja Egremni, inclusa ani la rand in top 10 plaje din lume, dar al carei acces s-a prabusit la cutremurul din 2015.

porto-katsiki-2

porto-katsiki-3
porto-katsiki-4

porto-katsiki-5

porto-katsiki-6
porto-katsiki-7

porto-katsiki-8

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Experienta Metaxa & The Clumsies in superba insula Paros din Grecia

17/07/2018
paros-3

Dragilor, a sosit momentul sa va povestesc despre una dintre cele mai tari experiente din acest an, weekendul petrecut in insula greceasca Paros. Mi-a luat ceva timp pana sa schitez acest articol, recunosc. Si asta pentru ca trebuie sa lasi totul sa se aseze, incet, incet sa se filtreze, pentru ca mai apoi, sa reusesti sa reproduci trairile pe care le-ai avut in acest loc minunat. Si nici nu esti suta la suta convins ca-ti va si iesi. Luati-va o cafeluta langa si sa incepem. Va promit ca va veti indragosti iremediabil de aceasta destinatie.

paros-1
paros-2

 

Metaxa & The Clumsies Explore Greece

Contextul. Pe final de mai, primesc o invitatie din partea brandului Metaxa. Uite, Mihai, noi implinim 130 de ani de la fondarea Casei Metaxa, iar cu aceasta ocazie dorim sa te invitam in insula Paros. Se vor imbarca pe un vas (un sailing boat) cativa dintre cei mai buni barmani din lume. Vasul se vor opri pe rand in insulele Mykonos, Antiparos si Paros, iar in cadrul unor evenimente organizate pe fiecare insula, vor se prepara diverse bauturi. Nu mai spun ca erau meseriasi de la baruri aflate in TOP 50 mondial (vezi clasament complet) – The Clumsies din Atena (locul 6 in lume), The Nomad din New York (locul 3 in lume), Scumman’s din Munchen (locul 38 in lume) si Savoy Hotel American Bar din Londra.

paros-5
paros-4

paros-30

 

Paros, insula unde turistii nu vor sa-i deranjeze pe localnici

Paros, a doua cea mai mare insula din Ciclade, este o poveste. O poveste in care vei regasi turisti trecuti usor de anii adolescentei, care stiu sa se bucure de frumos si sa respecte locul in care se afla. Rar mi-e dat sau nu imi dau seama care este localnicul si care vizitatorul, in acest puzzle elegant.

Chiar daca o sa gasesti o insula parjolita de soarele puternic al Greciei, dovada fiind terenurile acoperite cu iarba uscata de culoarea graului copt, Paros are o eleganta aparte. Parcelele de pamant sunt despartite intre ele de garduri scunde din piatra, care nu cred ca au mai mult de un metru inaltime. Iti vin pana pe la brau. Pe ici pe colo, cate o casa izolata, fara acoperisul nostru, clasic. Mi-a povestit cineva ca locuintele ar avea forma de paralelipiped (sunt ca o cutie), fara acoperis aparent, tocmai pentru ca ar avea niste bazine deasupra pentru captarea apei. Doar insula este arida, iar fiecare ploaie e semn bun de la Dumnezeu.

paros-6
paros-8

paros-7

Insula nu e asa intinsa. Vreo 50 de kilometri, mergand cu masina tot pe langa tarm. Drumurile sunt bune, cu usoare urcusuri si coborasuri, iar masinile apar in peisaj mai ales in jurul micilor orase. In rest, parca esti in no man’s land, dar un no man’s land pitoresc si inspirational.

In Paros se poate ajunge cu avionul sau cu feribotul. Din Bucuresti, eu am zburat cu escala in Atena (compania Aegean pana in capitala Greciei, apoi Sky Express). Din Atena pana in Paros faci aproximativ 30 de minute, cu Olympic Air sau Sky Express. Cu feribotul, poti ajunge in Paros din porturile Pireu, Rafina, Lavrio, sau din alte insule din Arhipelagul Cicladelor. Drumul dureaza, in functie de vas, intre 3 si 5 ore (link).

Principalele orase din Paros sunt Naousa si Parikia, primul aflat in nordul insulei, al doilea in vest. Mai exista un orasel superb, Lefkes, in inima insulei, fosta capitala a insulei Paros, o asezare cocheta, cu stradute inguste, flori peste tot, terase si pravalii cu suveniruri.

paros-9

paros-10
paros-11

 

Naousa, mesele lungi la care imparti mancarea cu vecinul

Naousa este cel mai elegant loc de pe insula. Un mic orasel port, cu terase si taverne in jurul tarmului, cu stradute inguste si intortocheate, aidoma unui labirint, mici pravalii amenajate cu gust, case cu pereti varuiti impecabil si pisici lenese, care se mutau agale de la o umbra la alta. Naousa e un oras in care si un amator face niste poze superbe, culorile dominante fiind albul si nuantele de bleu si albastru.

Intr-una din piatele din Naousa s-a desfasurat si evenimentul pentru care am mers acolo. Totul a inceput la Agosta – un bar trendy, cu terasa atat sus, la etaj, cat si pe malul marii. Cocktailul de inceput – Metaxa 12 stele, suc de mere, zahar de trestie, vin spumant si cateva cuburi de gheata. Cam tot ce trebuie pentru o seara torida de vara.

A urmat poate cea mai interesanta experienta culinara pe care am avut-o in ultima vreme. Si asta nu neaparat datorita preparatelor servite, ci a atmosferei din jur. Am luat masa la Sommaripa Consolato, intr-o piata in care mesele erau asezate la rand, in siruri lungi. Bineinteles ca in afara de gasca noastra, erau si turisti si localnici la alte mese. Dar aproape ca nu iti dadeai seama unde se termina o familie sau un grup de prieteni, si unde incepea masa urmatorului grup.

paros-14

paros-13
paros-12

In Naousa se observa o atentie desoebita pentru detalii. Chiar si la mancare. Farfuriile sunt ceva mai studiate, iar platingul nu este o simpla ingramadire a unei jumatati de kilogram de calamar, tras prin faina si aruncat in ulei incins. Se vede ca totul este mult mai elegant, mai rafinat, decat in alte parti ale Greciei. Iar oamenii de la mese pareau desprinsi dintr-un film. Aranjati, frezati, imbracati ca pentru cina. Nu in slapi si in sort de baie.

Unde altundeva sa mai mergi in Paros

Paros este o insula in care merg multi pasionati de kiting si, in general, sporturi care necesita vant puternic. A nu se intelege ca nu poti sa stai pe plaja din cauza vantului. Cel mai bine intrebati localnicii pe ce plaje este cel mai bine sa mergeti ca sa nu va puna vantul rezistenta frizurii la incercare. In ultima zi, am inchiriat o masina tocmai pentru a face un tur al insulei, ca sa vad cum este peste tot. Prima concluzie, sudul este mult mai putin animat decat nordul si zona de nord-vest a insulei. Deci cazarea ar trebui luata undeva mai in nord.

Inchirierea unei masini in Paros costa intre 40 si 60 de euro pe zi. Se pot inchiria, de asemenea, scutere. Exista si o retea de transport in comun (vezi aici preturile si traseele). O calatorie costa intre 1,80 euro si 3 euro, in functie de distanta, iar un abonament valabil o zi costa 9 euro.Traversarea cu feribotul din Paros in insula invecinata, Antiparos, dureaza 7 minute si costa 1,30 euro (link). O cursa cu taxiul din Naousa in Pounda (aproximativ 18 km), spre exemplu, costa 25-30 de euro.

A doua concluzie, plajele nu sunt iesite din comun. Sunt multe plaje cu nisip galben, fin, dar e genul de plaja ca la noi la Marea Neagra. Nu este apa aceea spectaculoasa pe care o visati din cataloagele agentiilor de turism. Plaja Santa Maria mi-a fost recomandata drept cea mai buna plaja de pe insula. E simpatica, dar cam atat. Langa Santa Maria este Lageri Beach, parca o idee mai interesanta. Ar mai fi Golden Beach Paros, o plaja aflata in sud-estul insulei, cu facilitati inclusiv pentru iubitorii de sporturi pe apa. Nisip fin, galben, apa relativ linisitita, un loc decent pentru petrecerea unei dimineti la plaja. O alta plaja interesanta ca aspect este Kolymbithres, o fasie mica de nisip fin, incadrata de niste ditamai bolovanii. E o plaja buna pentru familiile cu copii. Restul, le mai descoperiti si voi la fata locului.

paros-18

paros-17
paros-16

Acum orasele. Am zis ca cel mai frumos e Naousa. La mica distanta de el este Lefkes, fosta capitala a insulei Paros. Cocotat pe niste dealuri, Lefkes este de asemenea un mic labirint, cu case parca participante intr-un concurs de fatade. Nu ratati biserica din Lefkes, are picturi de toata frumusetea.

paros-15

Apoi ar fi Parikia, actuala capitala a insulei Paros si principalul port al insulei. Tot asa, e un loc dragut, nu mai frumos decat cele enumerate anterior, cu labirint de stradute si cateva taverne bune. In sud este Aliki, un mic sat pescaresc, situat intr-un golf, cu carciumi grupate in jurul apei.

 

Vizita la Distileria Metaxa din Atena

In ultima zi a experientei grecesti am ajuns si la Distileria Metaxa din Atena, pentru a vedea cum se produce si cum se imbuteliaza aceasta bautura imposibil de clasificat, fiind comparata de-a lungul timpului mai intai cu cognacul, apoi cu brandy-ul. De unde aceasta evolutie? Pai sa va spun. Casa Metaxa a fost fondata in 1888, iar prima data, Spyros Metaxa, parintele brandului, a denumit bautura koniak. In 1976, francezii au revendicat denumirea Cognac, si doar bauturile produse la ei se mai puteau numi in acest fel. Si uite asa, Metaxa a devenit un brandy. Iar in momentul in care s-a decis ca brandy-ul reprezinta un distilat exclusiv din vin, cei de la Metaxa au spus, gata! Noi producem Metaxa, ce mai atata vorbarie!?

In sticlele de Metaxa sunt doua ingrediente principale: distilat de vin (care ii da taria) si Muscat de Samos (un vin licoros si foarte parfumat, care se produce in insula Samos). Touch-ul final e dat de extractele de plante si ierburi mediteraneene care se adauga peste bautura.

Masterul Metaxa, Constantinos Raptis, creierul tuturor bauturilor care ies pe poarta distileriei (Metaxa de 3, 5, 7 sau 12 stele, plus Metaxa Private Reserve sau Metaxa Angels’ Treasure) din 1992 pana astazi, ne-a povestit tot procesul prin care trec strugurii de la boabe pana la bautura cunoscuta in lumea intreaga. Cel mai funny moment a fost cand ne-a pus sa reproducem o reteta de Metaxa 12 stele, avand in fata toate paharele si pipetele posibile si imposibile, plus distilat de vin si Samos Muscat. Acum sa va vad nenica, ce ati inteles! Fara falsa modestie, cred ca m-am apropiat destul de mult de reteta originala, secret pastrat cu sfintenie.

paros-22
paros-21

Si apropo, Metaxa se poate bea on the rocks (cu cuburi de gheata), cu apa tonica sau in cocktailuri. Insa cand ai in fata o sticla de 12 stele sau din colectiile Metaxa Private Reserve ori Metaxa Angels’ Treasure, nu se mai mixeaza cu nimic, nici macar cu gheata. Las acum pozele sa vorbeasca. Sa ne fie de bine si vorba aceea, Don’t Drink, Explore! Si mergeti in Paros ca e fain de tot.

* Blogul MihaiJurca.ro participa in campania de comunicare a brandului METAXA.

paros-20
paros-23

paros-24

paros-32
paros-33

paros-34

paros-35
paros-36

paros-39

paros-37
paros-38

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Ai ajuns in Grecia si nu ai stat suspendat deasupra Canalului Corint? Mare pacat!

11/07/2018
corint-1

Nu aveam cum sa nu scriu cateva randuri despre un loc de-a dreptul impresionant, pe care l-am vazut in vacanta de o saptamana dedicata insulelor Kefalonia si Lefkada, si anume Canalul Corint. Stati asa, canalul e la o ora de mers cu masina de Atena, deci nu are treaba cu insulele amintite anterior. Numai ca in drumul spre Lefkada, trebuie sa traversezi acest canal, construit la finalul secolului al XIX-lea, si care delimiteaza Peloponezul (practic devenit insula dupa ce a fost separat de continent prin acest canal) de Grecia continentala. Sau face legatura intre Marea Ionica si Marea Egee, si scurteaza in acest fel drumul vaselor cu mai bine de 400 de kilometri.

Istoria spune ca ideea unui asemenea canal le-a venit grecilor inca de prin secolul al VII-lea, numai ca au fost baieti destepti si nu s-au apucat de taiat piatra, constienti fiind de faptul ca nu vor putea duce planul la bun sfarsit cu tehnica si resursele de care dispuneau. Ganditi-va ca sunt mai bine de 6 kilometri de canal taiati in piatra, latimea canalului variaza intre 21 si 25 de metri (deci nu toate navele au loc sa il traverseze), adancimea apei este de cel putin 8 metri, iar cel mai inalt punct al canalului este aflat la 90 de metri deasupra luciului apei. Lucrare, nu gluma!

Vazut de sus, canalul iti taie respiratia. Vazut de jos, din vaporas, ai impresia ca peretii de piatra se vor prabusi peste tine dintr-un moment in altul. Si ca daca acest lucru se va intampla, arheologii iti vor descoperi oasele peste cateva sute de ani, la ce masa de piatra este in jurul tau. Apa are o nuanta de albastru cobalt, ceva mai rar vazut. Iar pe ea parca plutesc ambarcatiunile, intr-o liniste deplina. Aproximativ 11 mii de ambarcatiuni traverseaza anual canalul.

Canalul poate fi vazut gratuit de pe podurile care il traverseaza (la capete exista poduri submersibile), sau de pe apa. Exista excursii cu vaporasul prin canal. Sa auzim de bine si sa nu ne cada, Doamne fereste, pietre in cap!

corint-3
corint-2

corint-4

corint-5
corint-6

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (6). Hydra, insula unde magarusii au luat locul masinilor

05/06/2018
hydra-1

Da, da, Hydra, insula aceea unde nu exista masini, iar toate marfurile sunt carate cu ajutorul magarusilor. Afirmatie aproape adevarata. Ca sa fim rigurosi, pe insula Hydra nu exista masini mici, in posesia localnicilor. Exista in schimb cateva camioane si o masina de pompieri, insa nu mi-a fost dat sa le vad in scurta mea sedere in acest loc de basm. Referitor la afirmatia cu magarusii, sa stiti ca printre urechiati s-au mai strecurat si cativa cai sau catari.

Hydra este poate cel mai frumos loc din Insulele Saronice. Este una dintre destinatiile preferate de atenieni, pentru o iesire scurta, de o zi. Cand spui Hydra, trebuie sa mentionezi la ce te referi – la insula, sau la orasul cu acelasi nume. Povestea mea de astazi este dedicata oraselului-port Hydra.

Asezat intr-un mic golf, portul din Hydra este kilometrul 0 al vietii pe insula. Acolo sosesc toate ambarcatiunile cu turisti, dar si vasele care aduc alimentele si bunurile necesare traiului pe insula. Inca de la primele ore ale zilei, vei vedea in port magarusii incolonati, cum asteapta dragii de ei cutiile cu produse pentru a le duce in stanga si in dreapta. Practic portul, impreuna cu restaurantele, cafenelele si magazinele care il flancheaza, dar si cu cele cateva stradute secundare ticsite de taverne, gelaterii si alte mici pravalii, formeaza zona mai agitata a Hydrei. Este un labirint, care pe masura ce il strabati si incepi sa urci, devine tot mai linistit si mai autentic. Cu cat urci, cu atat orizontul se largeste si ai o privire de ansamblu, iar pozele se aduna in aparat una cate una.

In Hydra se poate ajunge din Atena (portul Pireu) cu feribotul. Pe pagina HellenicSeaways.gr poti vedea orarul curselor si poti face rezervari. Un drum dureaza intre 1h10min si 2h, in functie de vas si costa aproximativ 28 de euro.

In Hydra exista si niste muzee din care (link) puteti afla istoria vietii pe insula. Cum stai cu fata spre larg, pe mana dreapta. Iar pe mana stanga, tot la capatul portului, sunt cele mai cautate locuri la ceas de seara. Exista acolo un cocktail bar, Hydronetta se numeste, de unde am vazut unul din cele mai frumoase apusuri din viata mea. Practic stai deasupra marii cu un pahar cu umbreluta, vezi insula Dokos, dar si Grecia continentala in fata, si te uiti cum soarele coboara incet incet spre linia orizontului. Iar dupa un cocktail, te ia foamea si te opresti direct intr-una dintre tavernele de pe insula. Si da-i si comanda, ca aia care nu au mai vazut mancare de o saptamana. Am vrea niste icre, niste branza picanta, masline si cateva lipii ca antreu. La felul principal calamari si creveti saganaki, baclava si prajitura cu ciocolata ca desert.

Orasul Hydra se poate vizita la pas, fara probleme. Daca doriti sa mergeti pe distante mai lungi, puteti apela la taxiul-magarus sau la taxiurile pe apa.

O vizita in Hydra nu e completa (pentru doamne si domnisoare) fara o sesiune sanatoasa de shopping. Recunosc ca si mie, ca barbat, mi-au cam luat ochii hainele si accesoriile de plaja in culori mediteraneene. Unde mai pui ca pentru fete exista si bijuterii, si pantofiori, si fustite, motiv sanatos ca sa mai bei o bere in port si sa respiri adanc aer de vacanta.

hydra-2
hydra-3

hydra-4

hydra-5
hydra-6

hydra-7

hydra-8
hydra-9

hydra-10

hydra-11
hydra-12

hydra-13

hydra-14
hydra-15

hydra-16

hydra-17
hydra-18
hydra-19

hydra-20
hydra-21

hydra-22

hydra-23
hydra-24

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (3). Poros, o insula cu sarm in Golful Saronic

24/04/2018
poros-1

O alta insula din Golful Saronic care incanta simturile si privirea este Poros. In limba greaca, poros inseamna pasaj, referire clara la luciul de apa de 200-300 de metri care separa insula Poros de Peloponez, zona continentala. Fie ca vii cu yachtul, fie ca ajungi cu feribotul in Poros, dinspre Pireu, intrarea in insula este superba. Plutesti cateva sute de metri pe langa malul ticsit de ambarcatiuni, taverne si cafenele. Constructii albe, cu acoperisuri de un portocaliu tipator.

poros-2

Orasul este construit in trepte, ti se desfasoara gradat, pe masura ce ridici privirea. Cand o iei la pas pe stradutele inguste din Poros, nu poti sa nu te intrebi cum fac oamenii care locuiesc acolo!? In fiecare zi urca si coboara atatea zeci de metri? Cum urca o canapea la nevoie? In varful dealului este un orologiu construit acum mai putin de 100 de ani, care marcheaza trecerea timpului. Nu am reusit sa-mi dau seama de unde venea concertul acela de clopote, duminica dimineata, la fix si la si jumatate. Doar de la orologiu si de la o biserica? Sa fi fost clopotele de la mai multe biserici? De acolo de la orologiu faci cele mai bune poze pentru ca se vede bine in toate directiile, si catre marina, si catre Grecia continentala.

In Poros se poate ajunge cu feriboturile Hellenik Seaways (link) din Atena (portul Pireu) sau cu hydrofoil, o ambarcatiune rapida.

Nu ai voie sa ajungi in Poros si sa nu faci un tur al insulei pe un ATV sau cu un scuter. Drumurile sunt acceptabile spre bune, putin circulate acum, la inceput de sezon, iar natura vine cu o selectie fina de forme, culori si mirosuri. Din loc in loc apare cate un mic golfulet cu o plaja pe care incap cateva sute de suflete. Nu va asteptati la cine stie ce plaje. Sunt asa de o dupa-amiaza, maxim doua. Daca mergeti in Poros pentru a face plaja o saptamana, s-ar putea sa plecati dezamagiti.

E vestit in zona Russian Bay, un golf in care se mai vad si astazi ruinele unei foste baze navale ruse, constructie ridicata la inceputul secolului al XIX-lea. Plaja din Russian Bay, apare in multe ghiduri drept cea mai buna plaja din Poros, desi este acoperita cu tarana batatorita, foarte putin nisip. Deh, gusturi si gusturi. Si tot in ghiduri veti gasi si Sanctuarul lui Poseidon, din care se mai vad astazi doar cateva ramasite. Nimic iesit din comun.

poros-5

poros-3
poros-4

In schimb, va recomand Taverna Poseidon, aflata in Poros, chiar langa apa, al carei bucatar, un roman care a participat si pe la showurile culinare de la noi, o sa va faca seara buna cu preparatele sale. Iar dupa masa, ca sa vi se aseze mancarea, nu strica o plimbarica pe stradutele cochete din orasul vechi. Si poate si un espresso la o cafenea, am auzit ca ajuta la digestie, si nu vei avea probleme nici cu somnul.

poros-6

poros-8
poros-7

poros-9

poros-10
poros-11

poros-12

poros-14
poros-13

poros-18

poros-17
poros-16

poros-15

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (2). O dupa-amiaza in Perdika, satul pescaresc din Aegina

23/04/2018
perdika-1

La aproape doua ceasuri de mers pe apa din Atena, este un mic sat pescaresc, Perdika. Ridicata in sudul insulei Aegina, asezarea a fost locuita cu mai bine de o mie de ani inainte de Hristos. Zice-se ca initial satul ar fi fost construit un pic mai sus, pesemne din ratiuni de securitate. Si tot din lectia de istorie aflam si ce inseamna perdika in limba greaca – potarniche. Da, inaripata cea mai des intalnita in padurile de odinioara de pe insula.

Perdika e o poveste frumoasa de dupa-amiaza, in care stai la una din terasele din port, admirand apa limpede si de un calm absolut, dar si insula vecina, Moni, nelocuita, dar care vara este dotata cu tot ce-i trebuie turistului care vrea sa stea la plaja – cateva sezlonguri, umbrelute, chiar si un restaurant. Un du-te vino cu barca taxi costa vreo 5 euro.

Cand te saturi de statul la taverna, poti lua satul la pas. Nu e mare deloc, vreo 500 pe 300 de metri, cu indulgenta. E un soi de camp de v-ati ascunselea, ceva mai mare. Casele pe insula sunt modeste, albe, dar cu un cult deosebit pentru flori, plante mediteraneene si lamai. Incearca sa iei o lamaie verde din copac, sau cateva frunze, freaca-le putin intre degete, si vei simti un miros care iti schimba ziua indiferent de cum ti-a fost pana atunci. E vis!

Daca vrei sa stai in/langa Perdika, exista mai multe hoteluri si pensiuni. In sat exista un supermarket, o brutarie si cateva magazinase. Banci nu exista, nu mai stiu sa va spun daca am vazut bancomate. Dar inclin sa cred ca nu. Deci cash-ul e baza. Altfel, va trebui sa va deplasati in orasul Egina, aflat la 10 km departare. Tot pe insula Aegina se afla si Manastirea Sf. Nectarie.

La terasele din port se mananca bine. Acum nici nu stiu ce ai putea sa gresesti intr-o bucatarie atat de simpla, cum e cea greceasca, dar pe atat de gustoasa. Calamarul e calamar, branza iute e branza iute, pestele e peste, iar tzatzikiul poate sa aiba cateodata prea mult usturoi. Asta ca sa ne dam seama ca pana nici in tinutul zeilor, nu e totul perfect.

perdika-2

perdika-3

perdika-4
perdika-6

perdika-7

perdika-9
perdika-8

perdika-11
perdika-10

perdika-12

perdika-15
perdika-13

perdika-16
perdika-14

perdika-17

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (1). Yachting in Insulele Saronice, Grecia

22/04/2018
yachting-grecia-4

Preambul. Am calatorit mult. Dar am vazut atat de putin. Un strop din tot ce inseamna lumea asta mare. Calatoriile te cultiva, te fac alt om. Niciodata, dupa ce te intorci dintr-o vizita, nu mai esti la fel. Evoluam. Ne transformam.

Cu cat vad mai multe locuri, imi dau seama ce imi place si ce nu. Care sunt locurile cu care vibrez si care sunt colturile de lume care nu ma incarca la maximum cu energie pozitiva. Trebuie sa stii sa-ti asculti sufletul, sa afli care ti-e locul pe planeta. Ce te linisteste, ce te face sa vibrezi si sa fii fericit. Ca, in fond, cam la asta se reduce existenta noastra pe acest pamant. Fericirea.

Eu cred ca mi l-am gasit, iar de astazi ii voi dedica un intreg serial. E mai mult decat un spatiu geografic, e mai mult decat niste coordonate. E o stare de spirit, e o filosofie de viata. Marea Mediterana. Timp de multe saptamani de acum inainte, voi face o selectie de activitati si locuri de poveste din raiul mediteranean. Povestea incepe, pe yacht.

sailing-9

 

Yachting in Marea Egee

E 6:30 dimineata. Suntem in Marina Alimos, la o aruncatura de bat, sud de portul grecesc Pireu. Pe puntea yachtului se aud din cand in cand zgomote care prevestesc iminenta plecare in larg. Alex, skipper-ul nostru, baiat destept, scolit pe la cele mai mari scoli de navigatie din Regatul Unit al Marii Britanii, face ultimele pregatiri. Pe vas, mai toata lumea doarme, mai putin subsemnatul, cu ochii carpiti de somn, dar manat in lupta de spiritul de observatie specific meseriei si, de ce sa nu recunosc, de o curiozitate uneori impinsa la extrem. Vreau sa asist la tot ce inseamna scoaterea unui yacht din marina si pozitionarea pe trasa ideala catre prima oprire – insula Aegina.

yachting-grecia-7
yachting-grecia-5

Dar sa va povestesc putin despre Alex, pentru ca mai apoi plecam la drum si trebuie sa fim atenti la tot ce se intampla pe drum. Pe la inceputul anului, primesc un mail. Salut, sunt Alex de la Friends Yachting si as dori sa va invit, pe tine si pe sotia ta, la o calatorie cu yachtul pe mare. Mergem la nord de Sicilia, in insulele Eoliene, la final de iulie. Ce zici? Suna bine, dar stii, eu cred ca am probleme cu raul de mare, iar daca nu suport viata pe yacht, s-ar putea sa va stric saptamana inca din prima zi. Ce ai zice sa facem altfel? Sa mergem noi pe la mijloc de aprilie in Grecia, cateva zile, si sa facem un mic tur, numa’-numa’ ne-om acomoda si noi cu viata pe mare, aflam cu ocazia asta daca ne este rau sau nu, daca ne place, ori ba. Si ne vedem cu Alex al meu si cu prietena lui la o cafea in Bucuresti, socializam, povestim de parca ne stiam de o viata, nu de doar 20 de minute, si … gata! Luam decizia. Mijloc de aprilie, de joi seara pana duminica seara, 8 persoane, plecare din Atena. Vizitam 3 insule – Aegina, Poros, Hydra si, daca o mai fi timp, dam o fuga si pana in Dokos. Pe scurt, Insulele Saronice.

Intre 26 mai – 2 iunie 2018, Friends Yacting organizeaza o excursie de o saptamana pe acelasi traseu, plus Spetses, loc unde noi nu am mai ajuns. Detalii aici (link) despre preturi, traseu.

Mecanismul dupa care se desfasoara o saptamana cu yachtul este simplu si de efect. De regula se doarme de fiecare data in alt loc. Pleci dimineata, navighezi una sau mai multe ore, in functie de locul unde vrei sa ajungi, lasi ancora si ai program la discretie. Ori de cate ori vrei sa te intorci pe yacht o poti face, la fel daca vrei sa tragi un pui de somn la pranz. Noaptea, la fel, se doarme pe yacht. Si apropo, cand mergi intr-o asemenea vacanta, e tare fain sa iti mobilizezi si prietenii, astfel incat pe barca sa fiti numai voi, persoane cunoscute.

yachting-grecia-12

 

Viata pe yacht

Vasul pe care ne aflam este un Beneteau, Oceanis 54. Beneteau este firma care il produce, Oceanis este modelul yachtului, iar numarul 54 reprezinta lungimea in picioare a barcii (vreo 16 metri si jumatate in cazul nostru) si se regaseste in general la majoritatea barcilor. Acestea pot avea diverse marimi si impartirea diferita a spatiului interior. O barca, la aceeasi lungime, poate avea 2, 3, 4 sau chiar 5 cabine. Barca cu care am fost noi, desi foarte mare, avea patru cabine, cabina de skipper si trei bai. In plus, exista zona de living – zona comuna din interiorul barcii – dar si o punte generoasa, spatiu suficient pentru 12 persoane, nu numai 8.

Pe barci, in functie de nivelul de dotare se pot regasi: aer conditionat, incalzire, generator, cuptor cu microunde, zona de gatit pe gaz, TV, internet, frigider, s.a.m.d. Cu alte cuvinte cam tot ce gasesti si intr-o camera de hotel, insa intr-un spatiu mai mic. Apropo, mare parte din spatiul camerei este reprezentat de pat. Pe laterale sunt mai multe locuri de depozitare, inclusiv zona cu umerase unde iti poti pune hainele frumos ca sa nu se sifoneze, si sa dai bine in poza. Camera vine cu asternuturi curate, prosoape, etc.

yachting-grecia-9

Viteza de deplasare in general este undeva la 6-7 kts (noduri), adica vreo 11-13 km/h. Fiecare barca are o viteza constructiva data de coca (hull) si nu poate fi depasita. Barca poate sa mearga si pe vele si pe motor si e foarte interesant faptul ca daca vantul te ajuta, poti avansa mai rapid pe vele decat pe motor. De altfel se numeste velier cu motor auxiliar. Cand mergi pe vele nu poti merge impotriva vantului, dar poti naviga in zig-zag, cam 45 grade de vant si fiecare schimbare de directie se numeste volta.

Ca sa termin partea teoretica, desi Alex o prezinta mult mai bine si mai exact, barca are prova (fata), pupa (spate), babord (stanga), tribord (dreapta). Pescajul barcii (partea care intra in apa), in cazul nostru, era de 2.2 metri. Asta inseamna ca nu ne puteam apropia de plaja pentru ca riscam sa dam cu chila de pamant, dar ne puteam folosi de dinghy (barcuta misca gonflabila) ca sa mergem la mal. In marina, atunci cand acostezi, nu ai asemenea probleme, pentru ca apa este suficient de adanca.

yachting-grecia-8
yachting-grecia-10

In timpul in care yachtul merge pe mare poti sa faci orice. Daca vremea e buna, aproape ca nici nu simti balansul vasului. Fetele la plaja pe puntea fata, noi, baietii, la povesti in spate. Evident, cu o muzica buna si o bere rece. Nu cred ca am mai simtit vreodata asa un sentiment de libertate. Am lasat deoparte toate problemele zilnice. Mai mult, am uitat si de raul de mare. Pai e frumos? Sa vezi la noi mobilizare generala. Seara, de cum am aterizat in Atena, toata lumea a luat prima pastila de rau de mare. Citisem noi ca trebuie sa o iei cu cateva ore inainte ca sa isi faca efectul. Ajungem pe barca, dormim, ne trezim, a doua pastila, ca plecam la drum. Nu trec doua ore, inca o pastila, si tot asa. Oameni buni, efectul Placebo nu e poveste. Nu ii era rau nimanui, iar la un moment dat s-au terminat pastilele. Si-or fi facut efectul pana atunci? O fi fost doar o inchipuire de-a noastra? Nu o sa aflam niciodata. Cert e ca foarte rar ti se face rau. Iar Alex avea sa ne confirme ca nu a intalnit in toata activitatea lui persoane care sa simta rau mai mult de cateva ore dupa plecare. Si cazurile acelea sunt rare.

sailing-3
sailing-2

 

Se vede prima insula

Am plecat de mai bine de un ceas din Atena, iar pe punte, forfota creste direct proportional cu numarul de suflete. La fiecare 10 minute, se mai iveste cate o capatana cu ochii schimonositi de somn pe scara de acces pe punte. Unde suntem? Cand am plecat? Treci la cafea si iti povestim!

yachting-grecia-1

yachting-grecia-2
yachting-grecia-3

Se vede pamantul! Aia e Aegina? Da, e Aegina. Suntem in nord-estul ei, o ocolim si ancoram in Perdika, un mic sat pescaresc din sudul insulei. Zice-se ca in Perdika s-ar manca cel mai bun peste de pe insula. Operatiunea de parcare a yachtului nu e deloc usoara. Implica multa indemanare si atentie. Spre deosebire de multe alte mijloace de transport, yachtul nu are frane. De aceea, de fiecare data cand intri intr-o marina, trebuie sa te deplasezi cu cea mai mica viteza care iti permite sa efectuezi manevrele in siguranta. Ambarcatiunea trebuie adusa la mal, legata sau ancorata. Si de abia apoi poate incepe distractia.

In urmatoarele episoade va voi povesti despre atmosfera din Perdika, mirosul senzational al florilor de lamai si portocal, despre Hydra – insula fara masini, unde totul se transporta cu magarusii. Inclusiv taximetria este 4×4, cu urechi si ochi blajini.

yachting-grecia-14

yachting-grecia-18

magarus-hydra

banner-full
banner-mobile
banner-mobile