Zona de zgarie-nori din Los Angeles si un cocktail la inaltime

[image name=line]

Hola, amigos! El este George. George Garcia. Viata lui este desprinsa parca din filmele de Hollywood. Este nascut in Alaska, din parinti portoricani. S-a mutat cu familia in Japonia, apoi in Germania, pentru ca tatal sau lucra in US Air Force. La 20 de ani a revenit in Florida, iar din octombrie s-a mutat pe cealalta coasta a Americii, in Los Angeles. S-a cunoscut cu Cristina, prietena mea, acum 9 ani, cand amandoi lucrau in Disneyland-ul din Orlando (Florida). Cam multe date, nu?

L-am cunoscut si eu. Un baiat de la fantastic in sus. Am ramas mut in momentul in care ma intreba “ce faci?”. “Esti bine?”. Toate in romana. George stie sa numere perfect in romana pana pe la 8 (9, nu-si mai aducea aminte cum se pronunta), plus alte intrebari si raspunsuri simple. Si toate astea tinute minte de acum 9 ani de la Cristina. 😉

Dupa experienta mediocra de pe Hollywood Boulevard, am mers spre centru, downtown, cum spun americanii. E zona cu zgarie nori, locul unde se ridica cele mai importante cladiri de business si https://www.mihaijurca.ro/wp-content/uploads/concerte-1.jpgistrative din oras.

Sa tot fie vreo 9 statii cu metroul de la Hollywood/Vine pana in Pershing Square. By the way, ce ciudat suna! Sa mergi cu metroul prin Hollywood. :)) Numai asta nu mai facusem. In metrou, lume cam pestrita si cativa turisti cu ochii mari, precum lemurii. Realitatea este ca in zona LA nu merge aproape nimeni cu autobuzul si metroul. Toti au masini, distantele fiind foarte mari. La metrou vezi multi cetateni mai putin sau mai mault dubiosi sau iti mai vine un damf de iarba. LA, baby!

Si iesim noi de la metrou, cand … ce sa vezi? Politistii tocmai ce incatusasera un cetatean de culoare. Habar n-am unde s-a produs divergenta de idei intre cele doua parti. Cert e ca tacea malc, pe asfaltul incins.

Procedura e simpla. Unii il imbolizeaza, pompierii il ridica. Posibil sa fi fost ranit, nu stiu!

Dar sa revenim la ale noastre. M-am distrat copios pe seama lui George ca nu stie centrul Los Angelus-ului. A trebuit sa-si sune un amic, pentru a afla la ce statie sa coboram si pe unde sa mergem.

Noroc cu mine, master of the internet! Mi-am adus subit aminte ca am vazut eu odata intr-un documentar, ca in LA poti vizita gratuit cladirea primariei si ca la etajul 27 e un fel de turn 360, de unde poti admira orasul.

Doi agenti de ordine/politisti ne-au controlat ca la aeroport. Apoi, calea ne e deschisa catre varf, amestecandu-ne cu angajatii primariei!

De ce iti spuneam ca e fain sa incepi vizitarea downtown-ului cu acest loc? In primul rand pentru ca ofera o priveliste fantastica. In al doilea rand, in toate directiile in care privesti, ai niste pancarte pe care scrie ce cladiri vezi. Deci poti face un plan bun de bataie.

Odata planul facut, te tragi in poza la pupitrul de mai jos si … valea! Apropo, George, iti place unde te-am adus? 😛

3 oameni diferiti mi-au spus in cateva zile acelasi lucru. America e tara tuturor posibilitatilor. E un loc pentru fiecare in Los Angeles. Dovada stau persoanele fara adpost care se odinesc pe peluza din fata primariei. Stau ei in LA? Stau! 😛

De la “nivelul solului”, centrul orasului Los Angeles este destul de ordonat si curat. Dar lipsesc oamenii! La Starbucks, in schimb, mereu este coada. Si cum eu si George nu suntem mari cafegii, ne asezam frumos pe doua scaune aproape lipite de vitrina magazinului, in asteptarea doamnei mele.

30 de oameni in total, inauntru, cred ca nu gresesc daca spun ca vreo 20 de fizionomii, preocupari, tatuaje, diferite. In LA fiecare este un personaj. Cum vezi in filme!

Si se pune verde la semaforul de peste drum. Din gramada odonata se desprinde un “agitat”, nebarbierit, relativ murdar, imbracat in niste haine ponosite. Loveste en passant cu umarul un hispanic, intra in cafenea, se duce la doua domnisoare care isi savurau in liniste cafeaua semi-inghetata, se uita inspaimantator la ele, se apleaca, ridica un servetel stantat cu urme de talpi si iese incantat. Ce-i cu asta mai Georgica? Isi pierduse actele de proprietate ale penthouse-ului de la etajul 66 si nu le mai gasea?

Wilshire Grand Tower este cea mai inalta cladire din LA, urmata de US Bank Tower. Prima are 335 de metri, in timp ce locul 2 se ridica numai pana la 310 metri.

Daca te uiti in fotografia de mai jos, in acea poza alb-negru, vei vedea cele mai inalte cladiri din oras. Sunt stranse intr-un manuchi.

Vazute seara, sunt fabuloase. Mai ales ee pe rooftop-ul Perch, un bar situat la etajul 16 al unei cladiri din Pershing Square. (12-13 dolari un cocktail, 6-7 dolari o bere la 0,33 ml, atmosfera – de petrecere exclusivista).

Si daca tot ajungi seara in centrul LA-ului, du-te musai in zona LA Live (langa Staples Center – sala de baschet a celor de la Los Angeles Lakers), unde poti lua masa si sta la un pahar de vorba. 🙂

Ma retrag, am de scris un alt articol. Nota 9/10 pentru centrul LA-ului.

Am venit sa traiesc visul american cu Air France, companie care zboara la Los Angeles cu Airbus A380 – cel mai mare avion de pasageri din lume.  Si il fotografiez (visul) cu un Canon 70D.

* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!