Browsing Category

Travel tips

Travel tips

Vacanta prin agentie sau vacanta pe cont propriu? Cand si ce sa alegi

05/06/2019
bahamas-ponton

As vrea sa mergem o saptamana in Tenerife, si nu stim cum sa procedam. Sa ne cumparam vacanta pe cont propriu si sa ne organizam singuri, sau sa apelam la o agentie de turism? O intrebare aparent simpla, dar cu un raspuns complex.

Agentiile de turism sunt de mare ajutor persoanelor care nu se descurca foarte bine in hatisurile internetului. Desi nu e o operatie pe creier sa iti cumperi un bilet de avion si doua nopti de cazare. Se adreseaza persoanelor care nu doresc sa piarda timp cautand si comparand. Isi suna omul nostru agentul de turism, iar acesta, in functie de ceea ce i se cere, vine cu mai multe variante de calatorie. O sa iau, pas cu pas, si o sa explic, mai toate situatiile in care va puteti afla atunci cand rezervati o vacanta.

City break in Europa – Cu minime cunostinte de rezervare, iti poti construi singur, din fata calculatorului, calatoria preferata. Ai nevoie ca punct de plecare un bilet de avion, eventual un transfer de la aeroport catre cazare si un hotel sau un apartament. Mi-e greu sa cred ca o agentie iti poate obtine un pret mai bun decat cel pe care l-ai gasit tu, tinand cont si de marja de profit a agentiei. Intr-adevar, un agent de travel experimentat, iti poate gasi o combinatie mai buna de zboruri, atunci cand situatia o cere. Dar daca mergi la Milano in perioada 20-23 octombrie sa zicem, nu are de unde sa scoata din joben alte zboruri, cu exceptia curselor Wizz Air, Blue Air si Ryanair, care opereaza pe relatie Bucuresti – Milano.

paris-bulevard

Vacanta la mare – Eh, aici lucrurile se schimba putin. De regula, cand mergi la mare, e ceva mai greu sa gasesti curse directe catre destinatiile respective. Daca luam ca exemplu Grecia, ganditi-va ca din Romania exista zboruri directe catre Atena, Salonic si Chania (Creta) mai nou. Daca vrei sa mergi in Santorini nu ai zbor direct, in Naxos nu ai , in Paros nu, s.a.m.d. Aici apare avantajul agentiei, care poate avea zbor charter spre una dintre destinatiile amintite. Iar pretul final platit de tine pe zbor + cazare poate fi mult mai avantajos decat ce ai gasi tu la liber in sistem Do it Yourself. In plus, agentiile au alte tarife, negociate uneori direct cu diverse hoteluri, deal-uri pe care tu nu le gasesti pe site-urile clasice de rezervare.

Vacante exotice si circuite – Aici e cu dus si intors. Daca mergem doua saptamani prin India, Columbia sau China, experienta agentiei este foarte importanta. Unu la mana, ti se recomanda un traseu bine pus la punct. Nu iti mai bati capul cu hotelurile schimbate des si cu transferurile. Apoi, daca apare ceva neprevazut, agentia, cel putin la nivel teoretic, ar trebui sa se ocupe de bunul mers al lucrurilor. Daca mergi doar sa stai la plaja intr-un anumit loc, te poti descurca usor si pe cont propriu.

bahamas-barca

In momentul in care faci o rezervare pe cont propriu, esti mult mai flexibil. Apare o promotie la un bilet de avion, l-ai cumparat direct. Asa pana te mai duci la agentie, astepti sa primesti o oferta, s-ar putea sa pierzi oportunitatea care ti s-a ivit.

La capitolul plata a serviciilor, biletul de avion cumparat pe cont propriu trebuie achitat integral la momentul rezervarii. La fel, unele tipuri de cazare. La agentie, in schimb, platile se pot esalona, in functie de politicile de rezervare ale fiecarei agentii. In orice caz, toate costurile trebuie achitate pana la plecarea in vacanta. Asta la agentie. Pe cont propriu, poti plati uneori hotelul de abia cand ajungi la destinatie.

Se anuleaza avionul. Nu mai e disponibilitate in hotelul rezervat din varii motive. Nu iti place camera in care stai, te certi de unul singur cu receptionera. Apare ceva neprevazut, te descurci cum poti. Daca ai ales un pachet de vacanta prin agentie, aceasta trebuie sa se ocupe de toate aceste aspecte.

Dupa cum puteti vedea, subiectul este unul amplu si nu suporta un raspuns de genul da / nu. Alba sau neagra. Trebuie cantarite toate variantele si ales ce credeti ca e mai bine pentru voi. Pentru ca suntem diferiti si avem asteptari diferite. O persoana foarte comoda prefera sa dea niste bani in plus, dar sa nu aiba nicio grija / emotie. Un turist mai strans la buzunar, va pune pret pe fiecare euro pe care il economiseste. Un sfat prietenesc, cand aveti o dilema – cereti si o cotatie din partea unei agentii. Vedeti ce servicii vi se ofera si care ar fi pretul daca ati cumpara pe cont propriu aceeasi vacanta. Sau invers. Dupa ce va faceti city-breakul, puteti merge cu calculul la agentie si sa le cereti sa va gaseasca ceva mai bun.

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

72 de ore in Varsovia. Ce e de vazut, ce e de facut, unde e de mers in capitala Poloniei

29/05/2019
jurca-varsovia

De vreo doi ani am tot zis ca merg la Varsovia si pana acum, in primavara, nu s-au aliniat planetele. Auzisem in egala masura atat comentarii pro cat si contra referitoare la capitala poloneza. Stii, categoria aceea – ce naiba sa faci la Varsovia, e un Bucuresti un pic mai curat! Pe de alta parte, altii se intorceau foarte incantati de ceea ce vedeau acolo.

Varsovia este una dintre cele mai verzi si mai linistite capitale pe care le-am vizitat in ultima vreme. Nu e cu mult mai prejos de capitalele nordice, in care, vorba aceea, iti intra natura in casa. Numeroase parcuri, multe spatii verzi, putine masini in raport cu importanta si marimea orasului. Si peste tot tineri cu trotinete electrice, biciclete, sau pur si simplu iesiti la plimbare cu cainele din dotare. Teoretit, noi romanii ar trebui sa ne cam asemanam cu polonezii, din mai multe puncte de vedere. Si noi si ei din fostul bloc socialist, bogatia nu ne-a dat niciodata afara din casa nici pe noi si nici pe ei, ambele popoare mai mereu vitregite la capitolul istorie recenta. Nu mergem la Sobieski si romanii. Aaaa … au si ei o Casa Scanteii exact ca la noi, blocuri comuniste, iar de aici, din pacate, drumurile o iau in directii diametral opuse.

Varsovia este un foarte bun exemplu de transformare a unui oras in care fantoma comunismului inca mai bantuie la nivel arhitectonic. Aici un zgarie-nor, langa el un bloc comunist bine intretinut. Aici o statie de metrou cu design futurist (o forma geometrica de sticla pe structura metalica), colea o hala aidoma celei de la Obor. Dar nicaieri nu vezi masini urcate pe trotuar, eventual pe spatiul verde, nu vezi masini aruncate alandala, intr-un cuvant vezi niste oameni mai civilizati, mai responsabili. Apropo, legat de circulatie, m-a frapat un lucru. Unde stateam, foarte aproape de centru, de fiecare data cand sosea soferul de UBER, nu oprea la adresa indicata, desi era o straduta putin circulata. Care era problema de fapt? Ar fi insemnat sa ciupeasca putin din trecerea de pietoni. Pentru 10 secunde, cat ne-ar fi luat sa ne urcam sau sa ne dam jos din masina. Si nu se putea pentru ca … amend! Engleza nu era deloc punctul forte al soferilor polonezi. Cu alte cuvinte, era vorba despre o optime de contraventie pe o strada pe care rar vedeai doua masini aflate in miscare, simultan. Cine stie ce le-o fi facut politia poloneza de-a lungul timpului, dar atitudinea pur si simplu m-a impresionat.

Dar hai sa trecem la locurile faine din Varsovia. Orasul este strabatut de Vistula, cel mai mare rau al Poloniei si al 9-lea ca lungime din Europa. Pe malul vestic al Vistulei sunt aproape toate obiectivele notabile ale Varsoviei, in timp ce dincolo de rau, sunt Gradina Zoo si Stadionul National. Partea buna este ca malul este amenajat modern, permitand desfasurarea mai multor activitati – de la mers cu role, bicicleta, alergat, pana la stat la bronzat sau luat cina la una dintre terasele din zona.

varsovia-1
varsovia-2

 

Centrul vechi, care nu e asa vechi

Orice turist care vine in Varsovia merge mai intai in centrul vechi, o zona cu constructii viu colorate. Vechi e mult spus. Exprimarea corecta ar fi pe locul unde s-a aflat odinioara centrul istoric, si asta din cauza faptului ca in timpul razboiului, aproape 85% din suprafata Varsoviei a fost distrusa de bombardamente. Si ce au facut polonezii? Super smart. Au reconstruit totul dupa schemele constructiilor daramate. De aceea vei vedea un centru vechi foarte bine intretinut. Nu e mare, sunt cateva piete cu terase si restaurante, legate de o retea de stradute pavate eventual cu piatra cubica. Mic si cochet, nu ca in alte parti. Recunoscc ca nu ma dau in vant dupa zonele istorice, mai mereu aglomerate, cu toate kitschoseniile pamantului, cu ospatari si fatuci care numai ca nu te iau cu de-a sila de pe strada si te arunca in fata unei farfurii reincalzite, cu pretentii de mancare dupa traditia locului. Centrul istoric al Varsoviei este dominat de Castelul Regal (se poate si vizita), care, cum altfel, a fost distrus aproape in totalitate din cauza bombardamentelor germane, intre 1939 si 1945. Si reconstruit, prin 1980. Iar langa castel este Taras Widokowy, o terasa de pe care puteti sa admirati Palatul Regal, orasul vechi, raului Vistula, Stadionul National, dar si zgarie-norii din orasul hai sa ii spunem mai nou. Taxa de acces e de 6 zloti, iar scarile se urca per pedes, nu e lift!

Si apropo, ca sa fac o precizare din capul locului, ca sa nu ne incurcam la bani. Un zlot polonez face 1,1 lei. Deci, in mare, puteti calcula foarte usor. Paritate 1 la 1. Cand o sa mergi in Varsovia o sa vezi ca preturile sunt aproape copiate la indigo dupa cele din Romania, in mai toate cazurile. 20-30 de zloti un fel de mancare, 9-12 zloti o bere la terasa, 2 zloti o apa intr-un Mega local, 6 zloti un kilogram de banane, s.a.m.d.

varsovia-3

varsovia-4
varsovia-5

 

Gradina de pe acoperis si Casa Scanteii

Apoi, iti recomand ca intr-o zi cu soare, sa mergi in Gradina Bibliotecii Universitare. Este o gradina construita pe acoperisul bibliotecii, cu foarte multa verdeata, flori, bancute si spatiu de petrecut timpul liber, eventual de citit. Intrarea este gratuita, iar de acolo de sus se vede inclusiv Casa Scanteii poloneza – Palatul Culturii si Stiintei. Si daca tot am pomenit despre aceasta constructie de inspiratie comunista, afla ca este in continuare cea mai inalta cladire din Polonia, desi a fost construita in 1955, si gazduieste facultati, cinematografe, teatre, cluburi sportive, cred ca sunt si birouri in interior, parca asa am citi undeva. Nu bag mana in foc. La etajul al 30-lea exista o terasa care de asemenea se poate vizita, oferind o panorama asupra orasului, insa se vede mai fain din centrul vechi. 20 de zloti (link) este taxa de acces pentru adulti. Vis-a-vis de Palatul Culturii sunt o sumedenie de mall-uri si magazine. Apropo, daca vrei sa faci shopping, Zlote Tarasy este un mall modern, mare cat o zi de post. Seamana ca si concept cu AFI Cotroceni, asta ca sa iti dai seama de varietatea magazinelor.

varsovia-7
varsovia-6

varsovia-8

varsovia-9
varsovia-10

 

Baruri, terase si restaurante

Datorita numarului mare de terase, cafenele moderne, restaurante, gradini de vara, preturi bune, pare-mi-se ca Varsovia este una dintre cele mai value for money destinatii europene in acest moment. e genul de oras in care indiferent de bugetul pe care il ai la dispozitie, iti permiti sa iesi in oras, iti permiti sa bei o cafea, iti permiti sa mananci. Nu trebuie sa te uiti ca in Norvegia sau Danemarca de 7 ori in meniu si sa faci 15 mii de calcule de rentabilitate si conversii valutare.

Zapiecek este primul local pe care ti-l recomand. E un fel de La Mama, il gasesti in multe zone ale capitalei poloneze si serveste o mancare corecta, traditional poloneza. Este vestit pentru pierogi, practic coltunasi romanesti. Niste bucati de aluat, umplute cu carne, branza, spanac, cartofi, sunca, ciuperci de padure, varza, s.a.m.d. Aceste pierogi pot fi prajite in ulei sau fierte. Si servite cu un sos langa. Iti recomand coltunasii prajiti cu ciuperci de padure si smantana langa. Sunt bestiali. Pe partea de desert, sunt mai buni cei fierti, cu fel si fek de fructe de padure, branza dulce, sosuri de vanilie.

Cum mergi de la Palatul Culturii catre Hala Koszyki (uita-te pe harta, directie sud-est), vei trece printr-o zona full de restaurante, cafenele din noul val. Ia-ti ca reper Bar Pacyfik, un local care serveste mancaruri si bauturi din tarile care au iesire la Oceanul Pacific (vezi meniu) – poke hawaiian, ceviche, tijuana street firies, tacos si cocktailuri specifice locului. Apoi Tel Aviv Urban Food, un loc fain cu gustari est mediteraneene, salate, etc.

Si va mai las mai jos o lista de recomandari de la prietenii mei polonezi care locuiesc in Varsovia. In unele localuri am fost, in altele, nu. Toate au link catre adresa, pagina de Facebook, site, pe numele localului, deci click fara emotii.

Stary Dom – restaurant traditional polonez, mai elegant. Woda Ognista – cool cocktail bar. La Sirena – the mexican food cartel, iar numele spune totul. Thaisty – restaurant bun thailandez. Uki Uki – pentru supa ramen. Panorama Sky Bar la Mariott – pentru cocktailuri, deschis seara dupa 18:00, loc fancy. Ale Wino – bucatarie internationala cu unele influente poloneze. Stor Cafe – loc fain de baut cafeau dimineata (mai hipsteresc, dar cu cafea buna si gustari excelente – banana bread rulzzz). SEN – lounge pe malul Vistulei.

Aminteam ceva mai sus despre Hala Koszyki. E o hala moderna, in care ssunt mai multe restaurante, baruri, chiar si o creperie foarte buna. Fac oamenii aia niste clatite de te lingi pe degete. Si cu umplutura dulce si cu umplutura sarata. Daca sotia mea, care este doctor in Nutella, si recunoaste orice fake in domeniu, a zis ca da – e real Nutella inside – inseamna ca locul e de notat. In Hala Koszyki e fain sa mergi undeva pe la pranz spre dupa-amiaza. Si mai e o hala – Hala Gwardii – insa modesta. Cateva standuri cu mancare etnica (curry, sandwichuri, paste, chiar si un stand surinamez, etc), bautura si dulciuri, toate intr-o fosta sala de box. De altfel, veti vedea ca cei care au rearanjat hala s-au gandit sa pastreze un ring de box. Istoria spune ca sala a gazduit la un moment dat ceva campionate europene sau mondiale de box, si ca multi dintre locuitorii Varsoviei o mai asociaza si astazi cu o sala de box. Chiar si UBER-istul nostru a ramas putin surprins ca mergem acolo si ne-a lasat la piata de langa – Hala Mirowska – o piata agroalimentara pseudo-comunista (ca la Obor), dar cu o arhitectura fainuta. In concluzie, vei vedea ca in Varsovia poti gasi o gramada de locuri faine. Am intalnit pana si un restaurant uzbek, imi pare rau ca nu l-am incercat, dar eram satul pana peste cap.

varsovia-11
varsovia-12

varsovia-13

varsovia-14
varsovia-15

Muzeul Polin si Centrul Stiintific Copernicus

Sunt cele doua recomandari pe care le-am primit din partea amicilor polonezi. Polin este un muzeu care te pune pe ganduri. Prezinta viata evreilor polonezi, inca de la momentul in care au ales sa se aseze in aceasta zona a Europei, pana la atrocitatile traite in timpul holocaustului. Practic esti purtat intr-un labirint subteran, din epoca in epoca, pana in zilele noastre. Este un loc de vizitat cel putin 2-3 ore, asta daca vrei sa si intelegi ceva.

Apoi Centrul Stiintific Copernicus, o hala moderna pe malul Vistulei, care prezinta o expozitie interactiva. Poti intelege diverse experimente fizice, iti poti masura detenta, intelegi diverse fenomene optice, iti poti expune corpul in fata camerei cu termoviziune, s.a.m.d. Este o expozitie dedicata in special familiilor cu copii. Micutii cu siguranta ca vor gusta din plin toate aceste experimente.

 

 

Info practice despre Varsovia

Aeroportul din Varsovia (link) poarta numele compozitorului polonez Frederik Chopin. Este legat de oras cu ajutorul transportului in comun (autobuz), dar si a trenului (link). Va marturisesc ca am preferat sa iau un UBER, pretul fiind modic – vreo 26 de zloti pentru o cursa de 50 de minute. Apropo de UBER, preturile sunt cum erau la noi inainte de a se scumpi. Cursa minima este 10 zloti, iar cursa medie in oras e de 12-14 zloti.

Metroul (link) in Varsovia arata bine, fiind relativ nou, fiind dat in folosinta tocmai in 1985, desi planuri au existat din anii ’20. Arata foarte bine acoperisurile statiilor, de forma unor cuburi/piramide din sticla colorata. Un bilet de metrou e vreo 3,4 zloti (valabil 20 de minute), sau 4,4 zloti pentru biletele valabile 75 de minute si numar nelimitat de schimbari. Toate tarifele le gasiti aici (link). Se prezinta bine si reteaua de autobuze si tramvaie. In plus, in zona centrala veti gasi multe trotinete electrice pe strada, folosirea lor tarifandu-se la minut.

Iti recomand magazinul galerie Mysia 3 – micut, pe mai multe etaje, cu magazine gen COS, Leica, Muji si cativa designeri locali. Warsaw Pass este un card care ofera intrare gratuita si skip de line la 15 atractii de top din Varsovia, hop-on hop-off bus, eventual si transport gratuit. Preturile incep de la 129/169/199 de zloti pentru 24/48/72 de ore.

In concluzie, nu evitati un weekend la Varsovia, pentru ca sunt sigur ca nu o sa va para rau. Chiar ai ce face in acest rastimp, poti incerca diverse preparate, bauturi, baruri, carciumi. Te poti aseza, pentru ca tot am vazut ca sunt la mare moda in capitala poloneza, la terasele cu sezlonguri scoase pe spatiul verde. Si nici nu ai presiunea aceea a orasului mare, cum ca ai multe de vizitat si nu le vezi pe toate in timp util.

jurca-varsovia

varsovia-18
varsovia-17

varsovia-19

varsovia-20
varsovia-21

varsovia-23
varsovia-24

varsovia-27
varsovia-26

varsovia-28

varsovia-29
varsovia-30

varsovia-31

varsovia-33
varsovia-32

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Am zburat la business, cu Turkish Airlines, la Miami. Cum arata noul aeroport din Istanbul + Business Loungeul

19/05/2019
mihai-jurca-turkish

De abia ne-am intors din mica vacanta la Miami, si suntem in momentul acela in care incercam sa ne recalibram pentru saptamana ce sta sa inceapa. Nu mai e la fel de rau cu diferenta de fus orar, ca dupa vacanta din iarna de la Los Angeles. Acolo erau 10 ore diferenta, acum doar 7.

Si am avut parte de unul dintre cele mai bune mixuri disponibile in acest moment pe piata, la capitolul zboruri. Una dintre cele mai bune clase business (Turkish Airlines), unul dintre cele mai mari si mai noi aeroporturi din lume – Istanbul (se estimeaza ca va fi in scurt timp cel mai mare din lume, ca trafic de pasageri, cam 200 de milioane anual) si un lounge business, tot in Istanbul, divin. O sa revin ceva mai incolo la povestea cu lounge-ul, pentru ca este ceva intr-adevar deosebit.

Asadar si prin urmare, iata-ne in avionul care ne va duce mai intai la Istanbul, un Airbus 330, cu care in general se opereaza curse lung curier (transatlantice, intercontinentale), si mai rar zboruri de o ora si 10 minute. Ospitalitatea turceasca se vede inca de la urcarea in avion. Ti se spune pe nume la business, esti servit cu un welcome drink, ai tot confortul de care ai nevoie. Totul decurge pe repede inainte, pentru ca zborul este foarte scurt, iar echipajul trebuie sa termine la timp service-ul si sa pregateasca cabina pentru aterizare.

turkish-business-10
turkish-business-11

turkish-business-5

Si ajungem in noul aeroport din Istanbul. Fratilor, e imens. Taxi-ul poate sa dureze si o jumatate de ora. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu termenii de specialitate, taxi-ul este drumul parcurs de aeronava de la aterizare pana la pozitia finala de parcare, la poarta. Sau invers, de la poarta pana la decolare. Cand au construit aeroportul, arhitectii cred ca au avut in minte cuvintele – spatios, impunator si aerisit. Sunt culoare extrem de largi, niste geamuri care nu se mai termina, duty-free-uri de cred ca nici cei de acolo nu le mai stiu numarul. Si, foarte fain, din loc in loc, sunt tineri care poarta niste tricouri mov pe care scrie intreaba-ma, daca nu te descurci. Este un personal care te poate indruma prin aeroportul bine semnalizat, de altfel, dar incredibil de mare. La retur, spre exemplu, cred ca am mers pe jos vreo 25 de minute, de la lounge pana la poarta B17, ultima de pe culoarul respectiv.

La dus nu am avut mult timp la dispozitie pentru a casca gura prin aeroport, asta pentru ca mereu pe cursele de SUA are loc un control special. Vii tu de la Bucuresti si ai mai fost controlat o data, nu-i nicio problema, ca te mai controlam noi de inca doua ori. O data prin poarta normala, ca la Otopeni, iar a doua oara, chiar la poarta de imbarcare. Ti se controleaza pasaportul cu viza de State. Apoi ti se pun intrebari de genul – de ce mergeti in SUA, unde stati, aveti sume mari de bani la dvs., v-ati impachetat singur bagajul, etc. Si iar sunt controlate bagajele de mana.

Boeing-ul 777 (triple seven) cu care Turkish Airlines zboara la Miami este unul dintre cele mai bune avioane lung curier. Configurat 2-3-2 la clasa business, respectiv 3-3-3 la clasa economy. Adica 2 sau 3 locuri la geamuri, pe fiecare parte, plus alte 3 locuri pe culoarul central. Iar ritualul este acelasi. Te urci, membrii echipajului iti iau haina si ti-o pun pe umeras, daca este cazul, apoi esti servit cu bautura de bun venit (la alegere intre apa, suc de portocale, doua tipuri de limonada). La scaun ai o trusa cu cele necesare pe durata zborului – pasta de dinti si periuta, dopuri de urechi, banda de aceea de pus pe ochi ca sa poti sa dormi, papuci de casa, etc). Si, evident, sistemul de entertaining, care face ca timpul sa treaca mai repede pe durata zborului. Pana la Miami sunt totusi 12 ore la dus, si vreo 11 la retur. Pe TV ai muzica, filme si noi si mai vechi, cateva posturi TV live. Si, cel mai important, ai internet gratuit, la care te poti conecta pe baza numelui de familie si al locului unde stai. Bagi Jurca si 5D, si aia e! Si merge decent pentru conversatii pe messenger, ca sa trimiti un mail, sa incarci cateva pagini. Nu va asteptati sa faceti streaming audio sau video, pentru ca nu veti vedea asa ceva. Suntem totusi la 11 mii de metri altitudine.

turkish-business-9
turkish-business-8

Imediat dupa decolare incepe pregatirea mesei. Esti ca un pasa, iti rabatezi scaunul, ti-l faci aproape pat, te uiti la TV si iti astepti mancare. Nu o sa intru foarte mult in detalii, pentru ca am mai facut-o cu alte ocazii. Meniul este compus din bautura la alegere (vin, gin, whiskey, vodca, bere, sucuri, ape, etc) si un castronel cu un mix de alune de padure, fistic si migdale. Asa de amuse bouche. Vine apoi un mic antreu – 3 gustari pe o farfuriuta. Apoi antreul adevarat, la alegere de pe cartul cu mancare, apoi felul principal (tot la alegere) si desertul. Cereti cand plecati din Istanbul inghetata turceasca – dondurma. Este divina! La retur nu o mai au, pentru ca avionul nu are voie sa vina cu mancare din Europa, iar cateringul se face din SUA, deci veti primi inghetata cu cacao, normala.

Apropo, legat de mancare, cei de la Turkish servesc mancarea impreuna cu un bucatar, echipat cu bonetica, halat alb, etc. De zici ca esti la restaurantul unui hotel de lux. Si inca un amanunt, inteleg ca antreul se serveste de pe acest cart/carucior (niste tavi suprapuse, din care iti poti alege ce doresti) pe toate cursele mai lungi de 7 ore.

turkish-business-18

Odata service-ul incheiat, un membru al echipajului vine si iti face patul – iti intinde un cearsaf/cuvertura pe scaun, iti imbraca pernuta si ti se da o paturica, te schimbi si te-ai culcat. De aici fiecare cum ii e norocul. Unii dorm dusi pana aproape la aterizare, altii dorm un pic, apoi incep sa se frece, precum subsemnatul. Mereu, pe durata zborului, la bucatarie, ai cateva gustari si diverse bauturi la alegere. Inainte de aterizare se mai serveste o masa, insa aici meniul este fix.

Ca elemente inedite – si la dus si la retur au fost cazuri de urgenta medicala la bord. Se intreaba prin interfon, de catre membrii echipajului, daca exista medici la bord. Si de fiecare data se gasesc cativa dispusi sa acorde o consultatie celor aflati in dificultate. Din fericire, ambele cazuri s-au solutionat si nu a fost nevoie de aterizare de urgenta.

 

Business Lounge-ul aeroportului din Istanbul

Revenind la aeroportul din Istanbul. Datele statistice sunt impresionante. Aeroportul se zice ca va putea primi aeronavele a peste 250 de companii aeriene din toata lumea, care vor zbura in 350 de destinatii. De pe aeroport ar urma sa zboare zilnic peste 2000 de aeronave. Iar in anii urmatori, aeroportul va putea deservi aproximativ 200 de milioane de pasageri anual. Cu alte cuvinte, toata populatia Romaniei va zbura de 10 ori pe an catre si dinspre Istanbul. E ceva, nu?

Business Lounge-ul este mandria aeroportului. Se vede ca a fost facut pentru a fi cel mai cel. Si mi-a placut faptul ca desi este foarte elegant, nu are aerul acela de kitschosenie specific unor hoteluri de 5 stele din lume. Nu dam nume, pentru ca nu este frumos.

aeroport-istanbul-10
aeroport-istanbul-12

La intrare este un pian care canta … singur. Da, clapele pianului se misca singure. Sau o fi vreo mana invizibila care canta acolo, cine stie. Urmeaza zona de mese si insulele unde bucatarii gatesc pe loc, in fata ta. Exista un colt unde se prepara kebab si alte carnuri gatite la gratar, cu tot ce trebuie langa – orez turcesc, rosii si ardei pe gratar. In alt loc se face pide – o pizza turceasca, subtire. Exista zona de paste, unde un bucatar, de asemenea, iti face pastele asa cum iti doreste inimioara. Intr-o alta zona se fac ravioli turcesti – paste umplute. Exista un bar se salate, in forma de patrat, cu laturi de 2-3 metri, unde gasesti aproape tot ce iti trece prin cap. Zona de deserturi (baclavale si alte dulcegarii turcesti), bauturi, zona de sucuri, s.a.m.d.

Nici nu stiu ce sa va mai spun pentru ca sunt o gramada de facilitati. Exista inclusiv un simulator de golf, cu crose reale si un instructor care te poate invata primii pasi, sau primele lovituri, in acest sport. Sau jocuri pe consola. Si cred ca cele mai confortabile zone sunt salonul de ceaiuri, unde parca esti in Bali – auzi cum curge apa si ciripesc pasarelele, bei ceai si traiesti 200 de ani. Eu, care beau vin si bere, doar 100. Si salonul gen biblioteca britanica, unde stai cu un whiskey ca baietii si faci business. Sau editezi poze, ca mine.

aeroport-istanbul-26

In Lounge au loc 765 de oaspeti, simultan, intr-o suprafata de 5.600 de metri patrati, adica vreo 90 de apartamente comuniste cu 3 camere. Exista loc de joaca pentru copii, sala cu calculatoare, imprimanta si ce iti mai trebuie intr-un birou, sala de rugaciuni, aaaa, si sa nu uit, 13 dusuri si 13 paturi in care poti sa dormi. Astea sunt combinatie maxima, mai ales daca ai escala mare. Fiecare pat este intr-o incinta cu draperie. O tragi si te-ai culcat.

Cam atat am avut de raportat, daca aveti posibilitatea, calatoriti la business, pentru ca e bine de tot. Mai ales cand ai un zbor de 12 ore in fata. Si acum poze. Sa auzim de bine!

turkish-business-6
turkish-business-2

turkish-business-19
turkish-business-20

turkish-business-17
turkish-business-16

turkish-business-15

turkish-business-14
turkish-business-3

turkish-business-1
turkish-business-7

turkish-business-12

turkish-business-13
turkish-business-4

aeroport-istanbul-0

aeroport-istanbul-1

aeroport-istanbul-2
aeroport-istanbul-3

aeroport-istanbul-4

aeroport-istanbul-5
aeroport-istanbul-6

aeroport-istanbul-7

aeroport-istanbul-8

aeroport-istanbul-9
aeroport-istanbul-28

aeroport-istanbul-11

aeroport-istanbul-14

aeroport-istanbul-15
aeroport-istanbul-24

aeroport-istanbul-17

aeroport-istanbul-18

aeroport-istanbul-20
aeroport-istanbul-23

aeroport-istanbul-22

aeroport-istanbul-21

aeroport-istanbul-19
aeroport-istanbul-13

aeroport-istanbul-25

aeroport-istanbul-29

aeroport-istanbul-38
aeroport-istanbul-37

aeroport-istanbul-30

aeroport-istanbul-31
aeroport-istanbul-32

aeroport-istanbul-33

aeroport-istanbul-34
aeroport-istanbul-35

aeroport-istanbul-36

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Noah Purifoy, muzeu in aer liber, taman in inima desertului californian

14/04/2019
noah

Daca ma intrebati pe mine, Noah Purifoy Outdoor Desert Art Museum e genial. O gramada de lucruri pe care le intalnim in activitatea cotidiana, si de care ne folosim pana la refuz uneori, adunate laolalta, taman in desertul californian, nu departe de Joshua Three National Park. Sa tot fie vreo 2 ore si un pic de condus din Los Angeles.

Daca o intrebati pe a mea draga sotie, e cel mai idiot loc in care zice ca a fost vreodata. O adunatura de vechituri, aruncate unele peste altele, care nu mai folosesc la nimic, si aduc a groapa de gunoi, usor organizata, machiata si impopotonata. In plus, gasesti asemenea muzee si in Romania, la marginea unor sate sau orase, unde localnicii arunca deopotriva saltele, damigene sparte, pungi de plastic, copaia sparta de plastic in care ii faceau baie lu’ ala mic, roti de caruta si doze de energizant. Asa ceva poate face oricine.

Daca ma intrebati pe mine, nu poate sa faca oricine asa ceva. Ia aduna tu 30 de vase de toaleta, chiar si folosite, du-le in desert, aseaza-le frumos, leaga-le intre ele, si adu turisti sa le si pozeze. 1000 de tantici din alea de le mai vezi cateodata la TV – de se plang vecinii de ele pentru ca ingramadesc in doua camere de apartament toate resturile si gunoaiele pe care le produc/gasesc – si nu aduna atatea exponate. Asa ca mai usor cu pianul pe scari, ca e arta la mijloc.

Daca o intrebati pe Cristina, era cat pe ce sa ne intalnim si cu cativa red necks, in mijlocul desertului, cu camasile d-alea ponosite, in carouri, cu pusca in spate, intrebandu-ne onomatopeic ce cautam acolo si de ce le-am incalcat proprietatea. Daca ma intrebati pe mine, va pot spune ca de la soseaua principala, ajungi, intr-adevar, la un moment dat, si la capatul asfaltului. Insa drumul e bun, prafuit, si … duce la muzeu.

Fratilor, aceasta galerie de hai sa-i spunem arta este un loc de vizitat daca ajungeti prin Los Angeles, mai ales ca e aproape de Joshua Tree National Park, unde va recomand din suflet sa mergeti, langa Palm Springs, Palm Desert, etc. Intrarea e gratuita, insa puteti face o mica donatie intr-o cutie aflata la intrare. Daca va lasa inima. Acest nene, Noah Purifoy, care a murit in 2004, a fost un artist vizual si sculptor afro-american. Si mai toata viata si-a petrecut-o in Los Angeles si in Joshua Tree Park. Printre altele, Purifoy a initiat programul Artists in Social Institutions, prin care a introdus arta in diverse inchisori americane. Iar parcul acesta, care are peste 4 hectare, a fost construit in intregime din junked materials (vase de toaleta, televizioare, casetofoane vechi, sobe, anvelope, frigidere, tabla, tevi, etc) – traduceti voi – in vreo 15 ani. Poze acum.

noah-1
noah-2

noah-3

noah-5
noah-4

noah-6

noah-8
noah-8

noah-9

noah-11
noah-10

noah-12

noah-13
noah-14

noah-15

noah-17
noah-16

noah-18

noah-20
noah-19

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (15). Creta, plaja Elafonissi cu nisip roz

11/04/2019
elafonissi

Daca ai impresia ca odata ajuns pe plaja Elafonissi din sud-vestul Cretei, vei simti ca ai pasit in lumea colorata Barbie, si ca totul este roz in jur, te inseli. Iti spun din start, ca sa nu pleci dezamagit de acolo. Conform zicalei – sa nu ne facem iluzii, ca sa nu avem deziluzii.

Elafonissi este in teorie o plaja cu firicele de nisip roz. De fapt formularea nu cred ca este cea mai corecta. Exista nisip deschis la culoare, amestecat cu foraminifere care traiesc in mici cochilii de culoare roz. Cand microorganisme mor, ramasitele lor se amesteca impreuna cu celelalte fragmente de roci si scoici.

FORAMINIFÉR, foraminifere, s. n. (La pl.) Nume dat unui ordin de animale unicelulare marine din încrengătura protozoarelor, care au corpul învelit într-o cochilie calcaroasă, alcătuită din una sau din mai multe camere comunicând între ele; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. ♦ (Adjectival; despre roci, strate, formații geologice etc.) Care conține foraminifere. – Din fr. foraminifère.

Insa repet, este vorba doar despre o tenta rozalie, numai in anumite locuri, si in anumite perioade ale anului. Chiar ne spunea un cretan ca nuantele se accentueaza sau se estompeaza de mai multe ori pe parcursul unui an. Mai conteaza in ce moment al zilei te afli, cum bate lumina, s.a.m.d.

Lasand culoarea nisipului la o parte, chiar mi-a placut la Elafonissi. Din drumul principal te abati cateva sute de metri, printre maslini, tufe de ienupar, alte conifere si vegetatie specifica tinuturilor aride. Plaja iti da senzatia ca esti rupt de lume. Intinsa, cu mici dune de nisip pe ici pe colo, nisip fin, apa limpede cristal si o mica laguna care poate fi traversata la pas catre insula/peninsula Elafonisi. Apa nu cred ca are mai mult de un metru adancime, ceea ce inseamna ca este un loc bun pentru a merge si cu copiii la plaja in vacanta. In sezon, care tine de prin mai pana in octombrie, inteleg ca pe plaja sunt sezlonguri, umbrelute, salvamari, si alte lucruri care iti fac viata mai usoara – barulet, toalete, dusuri si zone unde te poti schimba.

Inainte de poze, trebuie sa va mai spun ceva. Drumul cu masina dinspre nordul insulei (zona Kissamos) este destul de prost si periculos. Este asfaltat, insa are multe serpentine, iar din loc in loc sunt bolovani cazuti pe sosea, pietre care s-au desprins din peretii de stanca aflati pe lateral. Privelistea, jos palaria, nu comentez. Insa siguranta drumului lasa mult de dorit. Si ca sa va faceti o idee, din Elafonissi am luat-o pe un drum catre plaja Falassarna, aflata in NV insulei. Este unul dintre cele mai frumoase drumuri pe care am mers vreodata. Un fel de Transfagarasan aflat mult deasupra marii, care era insa rupt in doua locuri. Mai multi bolovani cazusera in drum si efectiv blocasera trecerea, de ne-am vazut nevoiti sa ocolim pe un drum cu o suta de ace de par, fara parapeti, pe care incapea o singura masina si si aceea cu multa atentie. Aventuri, nu altceva, totul pe inserat.

elafonissi-11

elafonissi-8
elafonissi-10

elafonissi-3

elafonissi-4
elafonissi-5

elafonissi-12

elafonissi-1
elafonissi-2

elafonissi-6

elafonissi-13
elafonissi-7

elafonissi-6

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Un weekend la Disneyland Paris. Informatii practice, atractii, restaurante, costuri si ponturi

31/03/2019

De multa vreme nu am mai avut un asemenea cadou de ziua mea – un weekend petrecut la Disneyland Paris si Disney Studios. Fara indoiala locul unde toate lucrurile magice se intampla, cum spune si sloganul parcurilor de langa capitala franceza. Sa ma fi vazut cat de emotionat am fost cand, la masa de seara, imediat cum am terminat toti de mancat la unul din restaurantele hotelului Disney’s Newport Bay Club, a aparut un tort in forma de Mickey Mouse, cei care ne serveau s-au asezat pe doua randuri si au inceput sa cante Happy Birthday. Va jur, nu imi dadeam seama carui copil ii canta, desi tortul aterizase in fata mea. Superb.

Revenind la vizita. Vara trecuta am mai scris un articol despre vizita la Disneyland Paris, insa atunci vizitasem parcul doar o zi. Articolul il gasiti aici (link). Acum voi veni cu cateva completari, mai ales ca am fost cazat la unul dintre hotelurile parcului – Disney’s Newport Bay Club, si pot sa va spun mult mai multe lucruri care, sper eu, sa va fie utile atunci cand veti merge cu catel, cu purcel, acolo.

disney-1
disney-2

Disneyland Paris se afla la vreo 3 sferturi de ora de mers cu RER-ul (metrou/tren) din Paris. Tehnic vorbind, sunt doua parcuri – Disneyland si Studiourile Disney. Primul se bazeaza pe povestile Disney si este destinat cu precadere celor mici. La Studiourile Disney lucrurile sunt mai putin ofertante pentru cei mici, pentru ca nu mai e atat de colorat si de poveste, iar accentul cade pe personaje precum Thor, Captain America, Spiderman, etc.

Biletele de acces sunt valabile fie pentru un singur parc, fie se pot achizitiona bilete combo, care permit accesul in ambele parcuri. Dar atentie, nu va planificati sa mergeti in aceeasi zi in ambele parcuri pentru ca sunt slabe sanse sa le puteti vizita pe amandoua. De ce spun asta? Nu pentru ca ar fi din cale afara de intinse. Daca vrei efectiv sa o iei la pas prin amandoua si doar sa casti gura, atunci cred ca si jumatate de zi iti este suficienta daca esti rapid de picior. Dar problema este ca daca vrei sa te si dai in toate masinutele si nebuniile de acolo, va trebui sa stai la coada, asta daca nu ai achizitionat si un fast pass care iti scurteaza simtitor timpul de asteptare.

disney-4
disney-5

 

Disney’s Newport Bay Club

Este numele hotelului in care am stat (link hotel). Un adevarat labirint in care m-am pierdut de mai multe ori, datorita sau din cauza faptului ca este imens, nici nu stiu cum sa formulez. Cu camere decorate in stil costier, cu ancore, timone si alte simboluri marinaresti, hotelul se afla la 10-15 minute de mers pe jos de intrarea principala a parcului, pe langa lac. Camerele hotelului sunt adaptate perfect scopului vizitelor. Acestea au doua paturi single dupa modelul american, care la noi, in Europa, sunt suficient de incapatoare pentru doua persoane. Deci intr-o camera stau lejer doi adulti si doi copii, fara nicio problema.

Dimineata, receptia hotelului devine neincapatoare. Unii se cazeaza, altii parasesc hotelul. Unii merg la micul dejun, iar copiii stau la rand pentru a-si intalni personajul preferat din lumea Disney. Acesta este unul dintre avantajele cazarii intr-un dintre hotelurile Disneyland Paris. In ficare hotel, in fiecare dimineata, vine un personaj la poze. Eu i-am prins pe Pluto si pe Goofy.

In Romania, Happy Tour este touroperator exclusiv Disneyland Paris. De la ei va puteti lua pachete care constau in cazare + bilete de acces in cele doua parcuri. Am facut chiar o simulare pentru un weekend la Disneyland. Sa zicem 3-5 mai 2019. Doi adulti si doi copii, platesc exact in hotelul de 4 stele in care am stat eu (Disney’s Newport Bay Club), 1.487 de euro. In aceasta suma sunt incluse cazarea si biletele de acces in cele doua parcuri pentru 3 zile, 4 persoane.

Luate separat, cazarea de pe Booking, iar biletele de acces de pe site-ul Disneyland, toata povestea ar costa 779 euro cazarea + 768 de euro biletele pe 3 zile = 1.547 euro. Insa veti vedea ca pretul difera in functie de datele calendaristice. Acelasi hotel, acelasi numar de nopti, dar in perioada 12-14 noiembrie 2019, costa 1.072 de euro tot pachetul. Exemplul acesta este pur orientativ. In Disneyland Paris mai sunt alte 5 hoteluri, plus doua resorturi in natura.

Biletele de avion se achizitioneaza separat. Exista si o oferta in acest sens. Un copil cu varsta sub 12 ani care calatoreste la Disneyland Paris insotit de un adult, pe ruta Bucuresti – Paris – Bucuresti, cu compania TAROM, are biletul de avion gratuit (se platesc doar taxele de aeroport), iar al doilea copil insotit de acelasi adult are 25% reducere din tariful fara taxe de aeroport.

Dar cel mai bine va uitati direct pe pagina HappyTour.ro/Disney pentru ca mereu sunt promotii, chiar pana la 35%, si puteti vedea care este cel mai bun pachet, exact pentru perioada in care va doriti sa mergeti. Sunt mai multe hoteluri din care se poate alege, mese principale, alte activitati, in afara de ceea ce va prezint eu in acest articol.

Micul dejun este bine gandit – croissante si alte foietaje frantuzesti, omleta, branzeturi, mezeluri, fructe, legume, clatite delicioase, pancakes, lactate, dulceata, miere, Nutella, etc. Simplu, dar foarte corect executate toate.

Si tot la receptia hotelului, puteti face un lucru care se va dovedi extrem de important in economia vizitei in parcuri. Acolo puteti face si rezervari la restaurantele din parc, pentru ca veti vedea, cozile sunt mari la restaurante, iar fara rezervare, s-ar putea sa pierdeti timp aiurea. Asa daca stii ca la 12:30 trebuie sa fii la masa la un anumit restaurant, te duci cu 5 minute mai devreme si aia e.

Check-out-ul se face simplu, trebuie doar sa lasi cartela pe masa, in camera si nu mai trebuie sa treci pe la receptie. Totul pana in ora 11. De la acest hotel ai optiunea sa mergi pe jos pana in parc, sau sa iei un free shuttle catre intrarea principala. Apropo, exista si piscina la parterul hotelului, dar nu am servit.

disney-10
disney-12

disney-11

disney-13
disney-14

 

Disneyland Paris

Parcul in sine este superb. Este impartit in mai multe zone tematice – Adventureland, Fantasyland, Frontierland, Discoveryland, etc. In mijlocul parcului se afla binecunoscutul castel Disney, da, da, cel care apare in toate genericele productiilor Disney. Il tin minte de mic.

In fiecare zona sunt mai multe masinute si atractii in care te poti da, iar la fiecare este trecut timpul de asteptare, o estimare a cozii pe care o ai in fata ta. De aceea, daca va permiteti, un fast pass v-ar prinde tare bine, pentru ca nu trebuie sa mai stati la cozile care pot trece si de o ora cand este aglomerat. Apropo, legat de aceste fast pass-uri, sper sa nu spun o prostie. Chiar daca ai un bilet normal de intrare, la unele atractii sunt niste masinarii la portile de acces care iti ofera fast pass-uri pentru ziua in curs. De exemplu la Buzz Lightyear Laser Blast, era ora 10, iar masinaria dadea fast pass-uri pentru ora 13, dar cateva, pana se epuiza numarul de fast pass-uri pe ziua respectiva. Deci te mai puteai plimba prin parc si reveneai cand era cazul.

4disneyland-15
disneyland-9

Ca sa va organizati bine, va recomand sa luati o harta gratuita a parcului, inca de la intrare. Sunt disponibile in mai multe limbi de circulatie internationala si va permit sa va organizati mai bine vizita. Si tot acolo veti gasi si programul zilei. Spre exemplu zilnic, la 17:30 este parada personajelor Disney, 20 de minute de incantare, totul organizat cu o coloana sonora superba. Iar toate zilele se incheie cu focul de artificii de la castel. Ora la care are loc acest foc de artificii difera insa de la sezon la sezon. Acum in martie, focul a avut loc la ora 21, ora de inchidere a parcurilor.

Apropo, ca va spuneam ceva mai devreme de avantajele pe care ti le da cazarea intr-unul dintre hotelurile Disney. Exista un Extra Magic Time – un rastimp de o ora (8:30 – 9:30), de regula, in care au acces in parc numai cei care sunt cazati la hotelurile Disney, si te poti misca in voie in parc, unde mai pui ca sunt intalniri cu personajele preferate.

Despre atractii nu o sa va povestesc foarte multe. M-am dat in Buzz Lightyear Laser Blast, un circuit in care trebuie sa impusti diverse tinte, am zburat virtual ca in Star Wars cu o nava intergalactica, un soi de cinema 5D, si am zburat cu Peter Pan pe deasupra Londrei. Eu si copiii, pentru ca nu mai sunt fan al lifturilor care cad controlat de la inaltime si al montagne russe-urilor, dupa ce m-am dat acum doi ani intr-un in San Diego si am zis ca acolo mor.

disney-17

disney-16
disney-15

 

Restaurante

Restaurantele (link) din incinta Disneyland sunt pe toate gusturile. Multe sunt self service, adica platesti o suma fixa si mananci ce vrei si, mai ales, cat vrei. Iti recomand Plaza Garden Restaurant, chiar langa castel, un restaurant care iti ofera de la friptura de vita si somon, la salata de caracatita si niste dulciuri fabuloase. Asa arata un meniu (link), ca sa va faceti o idee. Un adult plateste 35 de euro, iar un copil 18 euro pentru o masa all-inclusive. Bauturile sunt din partea casei, insa pentru alcool se plateste suplimentar.

De asemenea, iti recomand Restaurantul Agrabah Cafe, aflat in zona povestilor orientale, asta daca sunteti fani ai bucatariei arabesti. Mi-au placut in mode deosebit vinetele cu tahina, kebab-ul, humusul si din nou, dulciurile. Au inclusiv curmale (dates) de la mama lor. Meniul il poti consulta aici (link), dar este aproape identic cu celelalte meniuri din alte restaurante.

Exista si restaurante a la carte, unde iti comanzi ce doresti, dar si bufeturi si fast food-uri unde poti manca ceva la repezeala. Plus tonete in parc cu popcorn, vata de zahar, bauturi racoritoare, la care poti plati inclusiv cu cardul bancar.

disney-6
disney-7

disney-8
disney-9

 

Disney Studios

Studiourile Disney sunt pentru copiii mai mari. Numai ca showurile sunt cu Captain America, Groots, Thor, Hulk, Black Widow si alti supereroi, si nu cu Mickey Mouse, Aladin, Pluto, Ariel si Donald Duck. La fel atractiile. Nu mai zbori cu Peter Pan pe deasupra Londrei, ci cazi cu liftul in Turnul Terorii, un hotel bantuit, care te duce cu gandul la cele mai inspaimantatoare trairi.

disneystudios-4

disneystudios-1
disneystudios-2

disneystudios-3

disney-19
disney-18

disneyland-24

disneyland-15
disneyland-19

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Paris CDG. Experienta Airbus A380 Air France care pleca spre Mexic si lounge-ul business

30/03/2019
mihai-jurca-paris-cdg-1

Am trait saptamana trecuta una dintre cele mai tari experiente ever. Aflandu-ma pe Aeroportul din Paris, am avut ocazia sa vad cum decurg pregatirile pentru decolarea unei curse transatlantice, Paris – Mexico City, operata de Air France.

Aeroportul din Paris, unii dintre voi il stiu. Mare cat o zi de post, cu o arhitectura futurista in unele terminale, si cu un control de securitate foarte bine pus la punct. Pentru a ajunge la portile de imbarcare, gazdele noastre ne-au trecut prin mai multe filtre, plus ca li s-au scanat cartelele si amprentele de mai multe ori. Chiar ma gandeam ca si daca furi o cartela de acces, nu ai cum sa treci prea departe – vezi Doamne in calitate de angajat al aeroportului – pentru ca nu ai si amprenta celui de la care ai subtilizat-o.

E ora 10:00. Trebuie sa ajungem in terminalul 2E, la cursa care pleaca spre San Francisco, la 10:35, un triple sevenBoeing 777. Ba nu, schimbare de plan! Suntem anuntati prin statie ca cel mai bine ar fi sa mergem sa vedem cursa Air France care pleaca la ora 11:00 spre Mexico City. Tot raul spre bine. Trecem de la Boeing 777 la Airbus 380, cel mai mare si mai tare avion de pasageri care exista in acest moment in lume.

mihai-jurca-paris-cdg-2
mihai-jurca-paris-cdg-3

Experienta poate fi cu greu cuprinsa in cuvinte. Treci prin poarta de imbarcare, parcurgi bridge-ul care te duce la avion, cobori cateva scari si esti la 20 de metri de un ditamai avionul. Evident ca ti se face un instructaj. Nu ai voie sa iesi pe pista in afara zonei delimitate de zona rosie, pentru ca poate deveni periculos. Nu ai voie sa te dezbraci niciun moment de vesta reflectorizanta. Probabil ati vazut si la noi, ca inainte de fiecare cursa, unul dintre piloti coboara ca sa inspecteze aeronava, dar nu inainte de a-si lua vesta reflectorizanta pe el, din motive de securitate.

Cat de mare e un avion mare? Raspuns – imens. Ca sa va dati seama de un ordin de marime, imaginati-va ca la cei 1,95 de metri ai mei, un cauciuc de avion imi vine pana mai sus de capul pieptului. O roata de Logan are 185/65R/15. O anvelopa de A380, Michelin Air X, are dimensiunile 1400/530/R23.

mihai-jurca-paris-cdg-4
mihai-jurca-paris-cdg-5

In tot rastimpul ramas pana la decolare, inginerii se asigura ca totul este inspectat in amanunt si este in perfecta stare de functionare. Chiar ma gandeam la cunostintele care au frica de zbor, ca daca ar veadea cum decurg toate aceste proceduri, cu siguranta ca s-ar urca mult mai increzatoare in avion.

Daca vreti sa vedeti si cateva inregistrari cu tot ce se intampla pe aeroport inainte de plecarea in cursa, gasiti niste Stories foarte interesante aici (link), pe contul meu de Instagram, pe care apropo, va invit sa il si urmariti (@jurcca).

View this post on Instagram

A post shared by Mihai Jurca (@jurcca) on

Punctul culminant al pregatirilor de plecare in cursa este reprezentat de momentul push-back-ului. Adica momentul in care o masinuta speciala impinge avionul in spate, pentru a-l pune pe pista. Probabil nu stiti, dar va spun eu, avioanele nu au capacitatea de a se deplasa in spate. Ele merg doar in fata. Acesta este motivul pentru care push-ul se face cu ajutorul acestor masinarii speciale. Exista doua feluri de masini – cele care imping avionul cu ajutorul unei bare metalice si aceasta care efectiv ridica avionul de la sol pe puntea din fata, il impinge, dupa care il repune cu rotile pe pista. Operatiunea pare dificila, pentru ca nu e floare la ureche sa impingi un avion care are cel putin 350 de tone la decolare. Soferul acestei masinarii manevreaza volanul intr-un mare fel, desi ar parea ca trebuie doar sa impinga si aia e. Dar nu e asa. Nu va mai spun ca munceste saraca masinuta aia, motorul ei, de zici ca isi da duhul, atat de greu este avionul. Imagini video gasiti tot la mine pe Instagram.

Avionul este impins pe culoarul de plecare catre pista, masinuta de push-back se decupleaza si face cale intoarsa, pilotii ne saluta pe geamul minuscul al aeronavei si daca totul merge bine, si nu are cum sa nu mearga, in 11 ore si 30 de minute va atinge pista aeroportului din Mexico City.

mihai-jurca-paris-cdg-6

mihai-jurca-paris-cdg-8
mihai-jurca-paris-cdg-7

Si cum privitul avioanelor face pofta de mancare, urmatoare oprire a fost in lounge-ul business al aeroportului parizian, unde, de asemenea, ni s-a facut un tur. Am avut onoarea sa fiu primit in separeul VIP al lounge-ului, unde cu o saptamana in urma fusesera niste baieti – Mbappé si Neymar – care cica sunt ceva fotbalisti pe la Paris Saint-Germain. Glumesc, cine nu a auzit de ei!?

Cel mai modern lounge al aeroportului parizian este un loc de 5 stele efectiv. Cu un design de care s-a ocupat designerul francez Mathieu Lehanneur, un bar realizat in colaborare cu Hotelul Lancaster din Paris, in care dupa 7 seara se fac cocktailuri pentru pasagerii aflati in tranzit, lounge-ul este poate cel mai bun loc din aeroport unde sa iti petreci escala sau sa astepti plecarea cursei Sky Team. In lounge au acces pasagerii care calatoresc la clasa business, sau au carduri de fidelitate Flying Blue – de la un anumit nivel in sus.

mihai-jurca-paris-cdg-10
mihai-jurca-paris-cdg-11

Mancarea mi-a placut de fiecare data la Paris. Vita, somon, selectie de branzeturi si niste dulciuri geniale. De exemplu, acum cand am fost, aveau clatite cu zahar, de as fi mancat 20, nu doua. La capitolul bauturi ai la liber cam tot ce iti poate trece prin cap – mai multe feluri de champagne, vinuri albe si rosii, vodka, lichioruri, whiskey, degestiv, gin, etc.

Tot in lounge vei gasi si dusuri, excelente dupa zborurile lungi. In 2016 am facut si eu dus dupa zborul Rio de Janeiro – Paris, in asteptarea cursei de Bucuresti si parca am iesit alt om de acolo. Bine, eram si superobosit. Exista o zona un SPA Clarins, bar detox cu ceaiuri Palais des Thés si apa aromatizata Evian, zona de joaca pentru copii, zona de Playstation, etc. In total 3.200 de metri patrati si o capacitate de vreo 540 de locuri. Loungeul este in holul L, in terminalul 2E. Mai multe detalii gasiti aici (link), iar eu va las sa va delectati cu pozele pe care le-am facut la Paris Charles de Gaulle Airport.

mihai-jurca-paris-cdg-13
mihai-jurca-paris-cdg-12

mihai-jurca-paris-cdg-9

mihai-jurca-paris-cdg-14
mihai-jurca-paris-cdg-14

mihai-jurca-paris-cdg-16

mihai-jurca-paris-cdg-17
mihai-jurca-paris-cdg-18

mihai-jurca-paris-cdg-19

mihai-jurca-paris-cdg-20
mihai-jurca-paris-cdg-21

mihai-jurca-paris-cdg-22

mihai-jurca-paris-cdg-24
mihai-jurca-paris-cdg-23

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Mediterana (14). Laguna Balos, cea mai spectaculoasa plaja din Creta

18/03/2019
cristina-toader-balos

Plajele din Sardinia, Formentera si acum Balos. Poate cele mai spectaculoase locuri pe care le-am vazut de-a lungul vremii in Marea Mediterana. Balos face parte din categoria locurilor perfecte – nisip fin, apa turcoaz, vegetatie. Genul acela de loc in care te duci pentru ca l-ai vazut in fotografii, iar cand ajungi acolo, iti dai seama ca arata in fapt si mai bine.

Dar sa o luam cu inceputul, ca asa este mai sanatos. Pentru a ajunge la Laguna Balos ai la indemana vreo 3 variante. Cea turistica, cu vaporasul din Kissamos. Inteleg de la localnici ca este viabila doar in sezonul estival. Ar mai fi o varianta de mers pe jos, din zona Kaliviani, unde asfaltul dispare si lasa loc unui drum pietruit, cu bolovani bine crescuti din loc in loc. Ar fi vreo 2 ore si jumatate spre 3 de mers pe jos, pe un traseu nu foarte accidentat. Si varianta a treia, pe care a ales-o subsemnatul, pe acelasi traseu, cu masina. Unde ai momente in care iti vine sa plangi, mai ales daca a plouat cu putin timp in urma si este noroi, sau apa a spalat temeinic drumul inainte. Ca sa va faceti o idee, noi am reusit sa ajungem la pe platoul de langa plaja cu un BMW Seria 1, dar mers cu prima si a doua viteza aproape tot drumul. Sunt vreo 10 kilometri in total.

Drumul pana la Balos este superb. Soseaua serpuieste pe deasupra apei. Pe stanga ai muntele, pe dreapta prapastia si apa. Din loc in loc, turme de oi si capre care se opresc din orice activitate cand ajungi cu masina si te inconjoara ca in Narcos, sperand ca poate poate le dai ceva de mancare. Bine, in Narcos, nu era cu mancare.

balos-4

balos-1
balos-2

balos-3

Ajungi sus pe platou, parchezi, si o mai iei la pas vreo 15-20 de minute printr-un peisaj parca desprins din cadrele de pe planeta Marte – pamant rosu, pietre ascutite, vegetatie pitica. Pana jos la plaja, este un drumeag care are si niste scari din piatra, deci n-ar trebui sa fie o problema pentru nimeni nici coborarea, nici ascnesiunea. Insa mare atentie, nu e drum de facut in slapi. E ca pe munte. Deci echipati-va corespunzator. Mai mult, luati-va la voi tot ce va trebuie pentru ca nu gasiti tonomate de apa, cola si napolitane pe plaja. Totul e salbatic, rezervatie naturala.

Laguna nu mai are nevoie de nicio prezentare. Apa turcoaz, nisip fin inclusiv in apa, si o liniste desavarsita. Asta mai putin vara cand vin vaporasele cu turisti. De aceea se zice ca ar fi bine sa ajungi la Balos dis-de-dimineata ca sa te bucuri de cateva ore de liniste, pentru ca mai apoi se aglomereaza. Iar recomandarea mea este ca daca ajungi pe mare, sa urci totusi 15-20 de minute inspre platou (parcare), pentru ca de acolo se vede cel mai frumos laguna. De la nivelul plajei nu este atat de spectaculos.

Si apropo de urcarea si coborarea de la parcare. La coborare faci cam 15-20 de minute, iar la urcare undeva la 20-30 de minute, in functie de autocompasul fiecaruia. Noi am facut mai multe pauza de fotografie si am urcat la loc in 30 de minute. Nu te mai incarc cu foarte multe date, pentru ca imaginile conteaza.

balos-5

balos-6
balos-7

balos-10

balos-11
balos-13

balos-9

balos-12
balos-14

balos-15

balos-16
balos-17

balos-19

balos-21
balos-20

balos-18

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Ce poti face si ce poti vizita cu 100 de euro in Roma, capitala Italiei

05/03/2019

Am ajuns din nou la Roma. Trecusera mai bine de 4 ani de la ultima vizita in capitala Italiei. Si parca nimic nu s-a schimbat. Un oras cu un touch aparte, desi nu e nici pe departe cel mai curat, nu are nici soferi linistiti si dornici sa iti ofere prioritate cand pui piciorul pe zebra , nici cel mai putin aglomerat. Dar e Roma si trebuie sa o iei ca atare. Nu-ti poate fi indiferenta – ori o adori, ori mai bine o ocolesti.

Si am facut un experiment impreuna cu cei de la TransferGo – o companie de transfer international de bani online – in timp real si la costuri mici. Chiar zero in foarte multe cazuri. Am vrut sa vedem ce poti face cu 100 de euro in Roma. Ai aceasta suma la dispozitie, te plimbi de ea, mananci de ea, stai la o terasa, eventual iti si cumperi ceva. Cu alte cuvinte cum te simti perfect cu o suta de euro in capitala Italiei. Dar mare atentie, nu am luat in calcul biletul de avion si cazarea, pentru ca experimentul nu ar fi fost relevant.

Asadar, e o zi insorita de februarie, e ora 9, si ne-am trezit.

banner-tgo

Mic dejun (13 euro). Prima intrebare pe care si-o pune oaspetele Romei dupa ce se trezeste – dove facciamo colazione? Adica unde luam micul dejun. Am descoperit in ultima vreme ca nu-mi mai prea place micul dejun luat la hotel. De regula cafeaua nu e cea mai buna cu putinta, si daca nu am cafea de calitate,  prefer sa iau prima masa a zilei undeva in oras, unde totul arata ca la carte. Il Gianfornaio este un lant bun de, nici nu stiu cum sa le spun – cofetarii, cafenele, patiserii – in Roma. Au niste table de pizza, focacce si focaccine, cu blat crocant si mozzarella, prosciutto, bresaola, spanac, parmezan, etc – din care esti servit la gramaj. Poti sa ceri cate putin din fiecare, plus o cafea buna si un suc de portocale proaspat stors in fata ta. O masa indestulatoare, cu toate cele enumerate anterior, nu sare de 10-13 euro.

roma-113
roma-114

Cupola bazilicii Sf. Petru (8 euro). Dupa micul dejun, Roma si viata in general se vad altfel. Este momentul cel mai bun pentru o plimbare pana la Vatican. Dimineata nu este atat de aglomerat si se poate intra foarte usor in bazilica, si, de asemenea, se poate urca si in cupola ei. Accesul se face pe jos sau cu liftul pana la nivelul teraselor, apoi pe niste scari inguste, unde de abia are loc o persoana. Cam greu pentru claustrofobi. Insa efortul merita, privelistea de sus fiind superba.

roma-104

MAXXI Roma (12 euro). Pana la pranz mai este timp de o mica escapada culturala. Un muzeu pe care ti-l recomand din suflet la Roma este MAXXI – Muzeul de Arta Contemporana. Incinta arata superb, doar a fost desenata de Zaha Hadid. Interiorul muzeului este dominat de peretii masivi de beton si scarile suspendate care serpuiesc intre etaje.

roma-106
roma-105

Gelato (4 euro). Nu ai cum sa mergi la Roma, si in Italia in general, si sa nu mananci inghetata. E dulce, racoritoare, parfumata si iti trezeste cele mai frumoase amintiri. Nocciola (alune de padure) este preferata mea. Prima cupa sa fie de nocciola, a doua la fel, iar ultima … tot nocciola. Dar nici fisticul, caramelul sarat, nutella sau cea cu banane nu te musca.

Pranzul (30 euro). Pe cat de multe optiuni sunt in Roma la capitolul mancare – atat preparate, cat si carciumi – sa alegi un loc care sa te incante nu e chiar floare la ureche eu fiind si mai mofturos din fire. Insa in cartierul Trastevere sunt cateva localuri foarte bune. Unul dintre acestea este Nannarella. Iti recomand ca antreu, asa, de amouse bouche, niste calamari prajiti si o pizza cu anchois. Apoi ca fel principal pastele carbonara, desi acesta e felul intai la italieni. Oricum nu o sa mai poti manca nimic dupa aceea. Prea multa mancare, prea multi carbohidrati, dar gustosi din cale afara. Un vin bun, un digestiv si … la somn direct.

roma-109
roma-110

roma-112
roma-111

Coloseum si Forul Roman (12 euro). In masura in care timpul va permite, desi e greu de cuprins totul intr-un program de o zi, puteti opta si pentru o vizita la Coloseum si la Forul Roman, obiective aflate unul langa altul, si incluse in acelasi bilet.

Giardino degli Aranci (gratuit). Apusul se vede foarte frumos din acest loc, aflat la inaltime, pe malul Tibrului. Este o gradina cu portocali, multi zic ca ar fi cea mai frumoasa din toata Roma.

roma-101
roma-100

Bere la berariile din Trastevere (2 beri / 14 euro). Seara e fain sa revii in cartierul Trastevere, poate cel mai pitoresc din Roma, pentru o plimbare pe stradutele pavate cu piatra cubica. Pe vremuri, cartierul era unul destul de sarac, muncitoresc, insa in anii ’70, tot mai multi artisti au inceput sa se mute in Trastevere, iar acesta a devenit incet-incet un loc de bonton in capitala Italiei. Notati-va Ma Che Siete Venuti a Fà, barul meu preferat de bere craft din Roma, cu atmosfera relaxata si beri de toate neamurile. Peste drum este Bir & Fud, o alta berarie foarte buna.

Abonament de o zi pentru metrou si autobuz (7 euro). Trebuie sa mai adaugam la acest buget si un abonament de o zi pe transportul in comun. In Roma exista metrou, care e cea mai rapida varianta de transport, mai ales la orele de varf. Insa isi fac treaba bine si autobuzele publice, dar au foarte multe opriri.

Bineinteles, traseul acesta poate fi personalizat in functie de preferintele fiecarui om. Eu, care am fost de multe ori la Roma, as fi dat vizita la Coloseum cu o urcare in Altare della Patria, monumentul din Piata Venetia, de unde se vede frumos Roma de sus, mai ales la apus. Am eu o atractie pentru locurile aflate la inaltime.

 

Cum functioneaza TransferGo

Matusa din Germania, cea care isi doreste ca tu sa fii fericit, vrea sa iti trimita o suta de euro ca sa repeti experienta de mai sus. Daca ar trimite banii prin transfer bancar, ar plati comisioane destul de mari. Insa daca ti-i trimite prin TransferGo, banii sosesc la tine in 3 zile cu comsion zero. Are si optiunea sa ii trimita, iar banii sa si ajunga, in doar 30 de minute. Iar comisionul perceput de TransferGo este de 2,99 euro. Sau iti poate trimite suma pana maine seara cu un comision de 0,99 de euro.

Interesant este faptul ca indiferent daca matusa iti trimite 10 euro, 100 sau 1.000 de euro, comsionul este fix. Sau zero, daca nu e graba. Banii se trimit simplu, prin intermediul aplicatiei, sau prin site-ul TransferGo, doar cu cardul. Nu iti trebuie nimic in plus. Iar cursul la care se face transferul – pentru ca din Germania se trimit euro, iar tu in Romania primesti moneda locala, adica lei – este foarte apropiat de cel oficial comunicat de BNR. Exemplu, azi, 26 februarie, cursul TransferGo este 1 EUR = 4.7408 RON, iar cursul oficial BNR este 1 euro = 4.7397 RON.

De aici (link) poti descarca aplicatia TransferGo pentru iOS si Android. Prin intermediul acesteia, este mult mai usor si mai rapid sa trimiti bani oriunde te-ai afla si primesti notificari referitoare la parcursul banilor in timp real. Se pot trimite bani catre statele Uniunii Europene, Canada, Australia, China, Filipine, Hong Kong, India, Israel, Turcia, Africa de Sud, Ucraina, Statele Unite, etc.

* Blogul MihaiJurca.ro participa in campania de comunicare a serviciului de transfer international de bani online, TransferGo.

roma-118
roma-117

roma-103

roma-115
roma-116

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Cum iti omori timpul intr-o escala de 3, 6, 9 ore, sau mai multe

05/02/2019
aeroport-doha

Oricat ai cauta legatura perfecta, s-ar putea ca aceasta sa nu existe, si sa fii nevoit sa petreci mai multe ore in aeroportul de de conexiune. Sau sa platesti pe bilet 2000 de euro in loc de 650, si sa nu fie rentabil sa alegi o legatura mai buna numai din acest motiv.

Indiferent cat ai avea escala, iti recomand sa te documentezi din start. Ce se intampla cu bagajele tale? Se duc direct la destinatie, fara sa mai fii nevoit sa le ridici la zborul de conexiune sau nu? In cazul in care zbori cu companii de linie, transferul bagajului se va face automat de la o cursa la alta. Dar daca ti-ai construit singur traseul si ai facut rezervari diferite, va trebui sa ridici bagajul si sa il predai pentru cursa urmatoare.

In al doilea rand, iti recomand sa te documentezi in legatura cu aeroportul unde ai escala si cu conditiile de intrare in tara respectiva. Sunt state in care ai nevoie de viza de intrare. Ajungi la Moscova, escala de 9 ore va insemna doar stat in aeroport, daca nu ai viza de intrare in Rusia. In plus, ar fi bine sa citesti pe forumuri cam cat dureaza formalitatile de check-in, controlul de frontiera, in cazul in care te hotarasti sa iesi din aeroport si sa mergi pana in centrul orasului.

Paginile de internet si aplicatiile aeroporturilor iti ofera informatii foarte utile cu privire la modul de petrecere a timpilor morti pana la urmatorul zbor. Afli daca in incinta aeroportului respectiv sunt locuri de recreere, eventuale sali de sport, capsule in care poti sa dormi, ce restaurante, ce cafenele iti stau la dispozitie. Acum intre doua zboruri, ce ai putea sa faci? Sa citesti, sa asculti muzica, sa bei o bere, o cafea, sa mananci ceva, sa te mai plimbi, etc. Depinde cat ai de stat.

Sunt persoane care au acces la lounge, datorita faptului ca sunt clienti gold, platinum, premium la diverse companii si aliante aeriene, sau calatoresc la clasa business. Insa acces la multe loungeuri poti avea si tu, chiar daca nu te bucuri de asemenea privilegii. Evident, contracost. Timpul trece mult mai usor intr-un lounge. Scaunele si fotoliile sunt mult mai confortabile decat in restul aeroportului, ai mancare si bautura la discretie, poti face chiar dus in unele loungeuri sau poti trage un pui de somn.

Apropo de somn, in unele aeroporturi se pot inchiria mici capsule echipate cu pat, televizor si strictul necesar pentru dormit. Se pot inchiria pentru cel putin 3-4 ore. Aeroporturile mari au si hoteluri in incinta, in care se poate dormi cateva ceasuri. Dar sunt relativ scumpe, tinand cont de avantajul pe care ti-l da proximitatea. Imagineaza-ti ca ajungi la 4 dimineata intr-un aeroport, dupa un zbor de 13-14 ore din America de Sud, iar cursa ta de legatura este peste fix 8 ore spre casa. Ce faci? Ca nu e nimic deschis prin oras pana pe la 9-10 dimineata. Iar la ora 10 ar trebui sa fii inapoi in aeroport. Daca nu iti permiti sa stai la hotelurile respective, poti utiliza aplicatia Dayuse, despre care am scris aici (link) – un sistem de rezervari prin care poti inchiria o camera de hotel pentru numai 3, 4, 6 ore intr-o zi. Daca nu vrei sa dai bani nici pentru o asemenea cazare, poti incerca sa dormi direct in aeroport, acolo unde se poate. Exista SleepingAirport.net, un ghid al aeroporturilor din lumea intreaga si afli mici trucuri pentru a fura cateva ore de somn.

In mare cam asta poti face in aeroport. Urmeaza locurile aflate in proximitatea lui. Apropo, stiati ca din Aeroportul Charle de Gaulle Paris pana la Disneyland Paris, trenul TGV face doar 10 minute? De ce nu ai impusca doi iepuri deodata? Ajungi pe aeroportul din Bergamo, nu e musai sa mergi pana la Milano ca sa petreci timp de calitate. Poti vizita chiar Bergamo, un orasel superb aflat la doar 15 minute de aeroport. Si asa mai departe, ai inteles rationamentul.

Daca timpul iti permite, poti merge si in oras. Caz in care iti recomand sa stii cu ce te duci si cu ce te intorci, cat dureaza drumul si ce vrei sa vezi. Asta ca sa nu bajbai la fata locului, ca nu e timp. Mare atentie, exista aeroporturi de unde poti pleca intr-un tur de cateva ore al orasului, gratuit. Stiu ca cei de la Singapore Airlines faceau in parteneriat cu Aeroportul Changi Singapore un tur gratuit (link). La fel e un tur in Istanbul (link), in care esti dus prin Piata Eminonu, Turnul Galata, Palatul Dolmabahce, Piata Taksim, samd. Variante exista, informati sa fim.

banner-full
banner-mobile
banner-mobile