Browsing Tag

Franta

Travel tips

Paris, mic ghid de vizitare. Pe unde te plimbi, ce vizitezi, si multe ponturi (partea 2)

04/09/2018

In povestea de ieri dedicata Parisului, am vizitat (aproape) tot ce este la sud de Sena (link articol). Am dat o tura pe la Turnul Eiffel si Trocadero, apoi pe cheiul Senei catre Musee d’Orsay, cartierele Saint-Germain-des-Pres si Quartier Latin, Jardin de Luxembourg, etc. A sosit momentul sa trecem si la nord de Sena.

Prima oprire, Ile de la Cite. Poate ca numele acestei mici insule, aflate taman in mijlocul Senei, nu va spune mare lucru. Dar daca va vorbesc despre Notre Dame, cea mai mare catedrala din Paris, se face rapid lumina in acest caz. Iar cand intri in catedrala se face intuneric la loc, pentru ca, nu stiu daca stiai, dar Notre Dame este considerata cea mai intunecata catedrala dintre marile catedrale gotice. Coada de la intrare, s-ar putea sa vi se para dezarmanta, insa se avanseaza destul de rapid. Doar catedrala este vizitata de 30 pana la 50 de mii de turisti zilnic.

Batobus Paris este o varianta foarte buna de deplasare cu vaporasul pe Sena. Un abonament (link tarife) de o zi costa 17 euro, in timp ce unul valabil doua zile consecutive costa 19 euro pentru adulti. Vaporasele Batobus au 8 statii (vezi harta), la punctele de interes turistic, printre care Turnul Eiffel, Notre Dame, Muzeul Louvre sau Champs-Elysees. Vaporasele circula de luni pana joi intre 10 am si 7 pm, iar de vineri pana duminica pana la 9:30 pm.

paris-22
paris-23

Iar la cateva zeci de metri, dincolo de Sena, incepe cartierul meu preferat din Paris, Le Marais. Unul dintre cele mai elegante si mai fashioniste, sau cum sa le spun, parti ale Parisului. Le Marais inseamna in primul rand stradute cu boutiquri de moda, magazine vintage, restaurante si terase. In al doilea rand, in Marais veti gasi cateva curti interioare superbe, ferite de ochii turistilor, in care va puteti trage sufletul pentru cateva clipe. Cartierul este locuit, printre altii, de multi evrei si chinezi.

O adevarata revelatie a fost gradina Arhivelor Nationale. Am pasit timid spre intrarea al carei acces era flancat de o bariera alb-rosie. Un domn mai in varsta, care pesemne se ocupa de accesul in zona, ne pofteste inauntru. As fi jurat ca accesul este interzis, dar domnul cu pricina incerca timid sa ne faca sa vizitam si aceasta loc, mai putin batut de turisti. Mi-a parut ca lucra acolo de o viata, iar gradina era a doua sa casa, si ar fi dorit ca aceasta superbitate sa fie cunoscuta de mult mai multi oameni. Pentru cei care stiu bine limba franceza, in interiorul curtii exista multe extrase din arhivele nationale, care pot fi consultate, dar si inregistrari audio de la mitingurile si evenimentele de acum cateva zeci de ani din Franta. Chiar si daca nu intelegi franceza, te rupi cateva momente de freamatul strazii si te intorci in timp. Sentimentul e wow.

paris-24

paris-25
paris-26

paris-27

Poate cea mai importanta si mai agitata strada din Le Marais este Rue des Rosiers. Iar cea mai mare coada o veti gasi in fata unui fast-food, care aparent nu promite pprea multe – L’As du Fallafel. Am vazut si noi coada, si, ca romanul, ne-am asezat. Logica mea spune ca aici trebuie sa fie ceva bun, doar n-or fi prosti toti cei care asteapta sa puna mana pe unul dintre falafelurile rulate la foc continuu. Pita proaspat coapta, cateva chiftele de naut, salate de toate neamurile, putin sos picant, sos tahina si doi turisti manjiti pana la urechi. Oameni buni, falafelul acesta a fost mai bun decat tot street food-ul de l-am mancat in ultimii doi ani. Merita incercat.

Si cum stateam noi si mancam in strada, se apropie de noi un domn mai in varsta, francez, si ne invita intr-o curte interioara, ca sa nu mancam in picioare. Mai sa fie! Dar parca francezii nu erau atat de amabili. Sigur vrea sa ne vanda ceva! Un suc, un vin, o bere. Ca sa vezi, nu! Am ajuns intr-un alt parc interior superb – Jardin des Rosiers. Deja parea ireal, parca ajunsesem in Tara Minunilor, va jur.

falafel-1

falafel-3
falafel-4

falafel-2

Alte locuri faine din cartierul Le Marais sunt Place des Vosges, cea mai veche piata patrata din Paris, Centre Pompidou – muzeul de arta contemporana – aflat chiar la limita Le Marais, dar si Atelier Brancusi, aflata in fata Centre Pompidou. Atelier Brancusi este o mica hala, patrata, in care este reconstituit atelierul lui Constantin Brancusi.

Accesul in Centre Pompidou (link) costa 14 euro pentru adulti, in timp ce accesul pe cladire, pentru view of Paris (privelistea e draguta) costa doar 5 euro, dar nu permite accesul in muzeu. Cu Paris Museum Pass, accesul este gratuit.

Accesul in Atelier Brancusi este gratuit, dar consultati pagina oficiala (link) pentru programul de vizitare (intre 14 si 18, in fiecare zi, exceptand zilele de marti).

atelier-brancusi-1
atelier-brancusi-2

atelier-brancusi-4
atelier-brancusi-3

Iar cursul firesc al lucrurilor ne indreapta, in cele din urma, catre zona centrala a Parisului, mai precis catre un alt punct intesat de turisti, si anume Muzeul Luvru. Mai tot timpul, la Luvru sunt cozi de acces. Reperezi piramida de sticla, apoi urmaresti cum serpuieste coada si iti dai seama unde trebuie sa te asezi. Cu Paris Museum Pass ai optiunea skip the line si salvezi mult timp. Insa va mai dau eu un pont foarte bun. Chiar la iesirea din Luvru, exista un mall. Carrousel du Louvre se numeste. Este practic o galerie subterana, cu cateva magazine luxoase, care comunica, tot asa subteran, cu intrarea la muzeu. Iar coada este inexistenta acolo, pentru ca aproape nimeni nu stie de aceasta intrare. Vi se controleaza bagajele si gata, sunteti all in, ca la poker. Atmosfera in Luvru este foarte agitata, e tot un du-te vino, nu e genul meu de muzeu, unde iti doresti putina intimitate, insa acolo sunt multe dintre cele mai importante lucrari de arta din istoria omenirii.

O vizita la Louvre continua firesc cu o plimbare prin Jardins des Tuileries, un parc care isi trage numele de la o fosta fabrica de tigla din zona. Tuile in limba franceza inseamna tigla. Gradina face legatura intre Louvre si Place de la Concorde, o piata foarte larga, spatioasa, cu un obelisc in centru. Iar roata din parc este foarte instagramabila.

paris-33

paris-32
paris-31

paris-34

Apropo, mai multe poze din Paris, dar si din alte calatorii, pe care nu le-am publicat pe blog, puteti gasi pe contul meu de Instagram – @jurcca – pe care va invit sa il urmariti.

A post shared by Mihai Jurca (@jurcca) on

Un alt loc dragut este Les Deux Plateaux, un ansamblu de coloane, gandit de artistul francez Daniel Buren, in curtea interioara a Palatului Regal. Lucrarea de arta, despre care puteti citi mai multe aici (link), a fost, si ramane un proiect foarte controversat, dar la nivel vizual arata foarte bine. De acolo te poti indrepta catre Opera din Paris si catre faimoasele magazine Printemps si Galeriile Lafayette. Mai mult pentru a vedea ce se mai poarta si cate persoane, de regula asiatice, isi asteapta randul ca sa intre la in magazinul Chanel, pentru a-si cumpara genti.

O vizita la Paris nu este completa fara o plimbare pe Bulevardul Champs-Elysees, la ceas de seara, pe la Grand Palais, Palatul Elysees, sau fara a urca pe Arcul de Triumf. Apropo, de pe Arcul de Triumf ai cea mai buna priveliste asupra Parisului. E parerea mea si mi-o mentin. Turnul Eiffel se vede senzational, vezi de la un capat la altul Bulevardul Champs-Elysees si alte zone ale Parisului.

Un loc unde nu am mai ajuns de aceasta data este Montmartre si Catedrala Sacre Coeur, care se poate urca pe jos sau cu fumicularul. Cartierul Montmartre este cartierul artistilor, la fiecare colt de strada vei vedea pictori de ocazie care de abia asteapta sa-ti realizeze portretul, in schimbul a cateva zeci de euro. Si tot aproape de Sacre Coeur este si faimosul cabaret Moulin Rouge. Zona aceasta, inclusiv Gara de Nord, nu sunt cele mai sigure zone ale Parisului, mai ales dupa lasarea intunericului.

paris-35
paris-51

paris-37

paris-38

paris-40

paris-41
paris-43

paris-42

paris-30
paris-29

paris-45

paris-46
paris-44

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips

Paris, mic ghid de vizitare. Pe unde te plimbi, ce vizitezi, si multe ponturi (partea 1)

03/09/2018
paris-1

Nu mai fusesem de 4 ani la Paris. E aglomerat, e murdar, nu mai e ce era candva! Fiecare al doilea om caruia ii spuneam ca plecam cateva zile in capitala Frantei, ne marturisea, intr-o forma sau alta, parerea sa mai putin buna despre Orasul Luminilor. Mai sa fie, asa sa se fi schimbat Parisul in doar 4 ani!? Pare prea de tot.

Dragilor, si stiti ca nu va mint, Parisul este exact ce trebuie pentru un city break sau chiar pentru o vacanta de o saptamana. Daca duci un strain in fata magazinului Unirea, la gura de metrou, pe la 6 si jumatate seara, s-ar putea sa nu para foarte incantat de capitala noastra. La fel daca il plimbi cu masina, tot pe la 6, pe bulevardele aglomerate ale Bucurestiului, cand toata lumea pleaca de la birou si nu mai are rabdare sa ajunga naibii odata acasa. Asa e si in Paris, trebuie sa stii pe unde sa mergi, si sa eviti zonele extrem de turistice, unde nu iti trebuie mult ca sa te umpli de nervi. Dar Parisul nu inseamna numai cozi interminabile la Muzeul Louvre, alba-neagra la poalele Eiffel-ului, sau cete de turisti care asteapta sa intre in Catedrala Notre-Dame. Parisul e elegant, rafinat, ticsit de locuri bune unde poti manca, unde poti sta pe o bancuta si admira peisajul, de gradini hai sa nu le spunem secrete, ci usor ferite de ochii turistilor.

La Paris am zburat cu Air France. Doua ore si 45 de minute la dus, doua ore si jumatate la retur. Am fost cazati la Hotel Concorde Montparnasse, un hotel de 4 stele, business, aflat la 2-3 minute de mers pe jos de Gara Montparnasse. Camera de 21 mp, un lucru destul de greu de gasit in Paris. De la Aeroportul Paris CDG la Gara Montparnasse exista cursa directa de autocar – Le Bus Direct (fosta companie Les Cars Air France). Un bilet one way costa 18 euro, dar daca achizitionezi si returul, tariful ajunge la 31 de euro, dus-intors. Este mai confortabil decat sa schimbi RER si metrou.

paris-2
paris-3

paris-4

Am ajuns pentru prima oara la Disneyland Paris, experienta despre care am scris deja aici (link). Am revenit cu drag in cartierul meu preferat din Paris, Le Marais – un cartier cu galerii de arta, restaurante chic si magazine chic, gradini publice, etc. Am vazut Parisul la apus de pe Arcul de Triumf, locul de unde se fac poate cele mai frumoase poze de la inaltime. Am descoperit Rue du Montparnasse, o strada intesata de creperie(s) (clatitarii). Una langa alta, cu clatite dulci si sarate, un adevarat deliciu.

Atunci cand vizitezi Parisul pentru prima oara, s-ar putea sa ti se para destul de greu sa iti organizezi tot ce ai de vazut, pe zile. Desi e un oras mare, distantele intre obiective nu sunt un capat de tara, insa alta e problema. Tu vezi o distanta de 2-3 kilometri intre doua obiective si vrei sa iei metroul. S-ar putea ca pentru doar cateva statii, sa schimbi de doua ori metroul, iar unele traversari intre linii sunt lungi de tot. Iar distantele intre statii la francezi sunt mici, parca sunt statiile de tramvai la noi.

paris-5

Pe pagina oficiala RATP Paris (Regia de Transport din Paris) vei gasi inclusiv un simulator de trasee, unde introduci statia de plecare si destinatia finala, iar sistemul iti spune ce mijloace de transport sa iei (link simulator). Aici gasiti hartile metroului, autobuzelor, RER-ului din Paris (link). Un bilet simplu costa 1,90 euro. Este mai avantajos insa carnetul de 10 calatorii, care costa 14,90 euro. Un abonament valabil o zi costa 12 euro (zonele 1-3), respectiv 19,50 euro pentru doua zile si 26,65 euro pe 3 zile. Restul tarifelor le gasesti aici (link tarife). RER-ul de la CDG Airport la Paris costa 10,30 euro.

Daca pui pe o harta locurile cele mai importante si cunoscute din Paris, vei vedea ca ele sunt situate practic de o parte si de cealalta a Senei. Nu vorbesc aici despre zona Montmartre, situata mai in nordul Parisului sau despre Arenele Roland Garros, situate la periferia vestica a Parisului. Practic, daca te tin picioarele, poti merge pe jos tot pe cursul Senei, din atractie in atractie. Unde mai pui ca pe timp de vara, malul Senei este fain amenajat, cu mici terase, sezlonguri, diverse jocuri, era la un moment dat si o plaja cu nisip, pe care insa n-am mai vazut-o/cautat-o acum.

paris-6

Hai sa o luam de la un capat, inginereste. Turnul Eiffel si al sau Champ de Mars, peluza aflata in fata sa. Este un loc aglomerat, acum aflat in reamenajare. Foarte multi turisti in cautarea traiectoriei optime catre o urcare cat mai rapida in turn. Cine nu vrea sa urce in turn, isi face 200 de poze, si nu exagerez. Intr-un picior, in doua, era unul care statea in cap in fata turnului. Daca parasiti putin zona de langa turn, veti vedea niste alei splendide, umbrite, elegante, pe langa ambasadele din zona – cum te uiti de la turn catre Ecole Militaire. Despre vizita la Turnul Eiffel, chestiuni practice, am scris in urma cu 4 ani (link). E posibil sa se mai fi schimbat cate ceva intre timp.

Vis-a-vis de turn, cum traversezi Sena, este unul dintre punctele de unde se fac cele mai bune poze cu turnul – Trocadero. E o zona de asemenea aglomerata, mai ales la apus, cand lumina cade foarte bine pentru a te fotografia cu turnul. Si daca tot am pomenit de Turnul Eiffel, haideti sa va dau un pont. Pe linia verde (linia 6), metroul merge la suprafata. Statia la care trebuie sa coborati pentru a ajunge la turn este Bir-Hakeim. Dar daca mai mergeti o statie, catre Passy, veti avea o priveliste de film, atunci cand metroul trece peste Sena, iar afara se vede turnul. Incercati senzatia, pentru ca sigur nu o sa regretati.

paris-8
paris-7

Mai departe, cum mergi de la turn pe malul sudic al Senei, incep sa apara podurile, care de care mai frumos – Pont des Invalides, Pont Alexandre III – preferatul meu, s.a.m.d. Si apoi un muzeu superb – Musee d’Orsay – as spune o alternativa mai chic la aglomeratia din Louvre, asta daca sunteti doar privitori de arta si nu cautati o lucrare anume. Amenajat intr-o fosta gara, Musee d’Orsay gazduieste cea mai mare colectie a impresionistilor si post-impresionistilor din lume. Pe langa picturi, in muzeu pot fi admirate si sculpturi sau fotografii. Numai de Vincent Van Gogh sunt 24 de tablouri, printre care si autoportretul sau din 1889.

paris-9
paris-11

paris-13
paris-12

Pentru vizitarea muzeelor din Paris, am cumparat un Paris Museum Pass, valabil doua zile. Pe langa faptul ca odata achizitionat pass-ul ai acces la peste 50 de muzee, galerii si alte obiective din Paris, te bucuri de optiunea skip the line in mai multe locuri aglomerate. Pass-ul costa 48 euro pentru 2 zile, 62 euro pe 4 zile, respectiv 74 de euro pe 6 zile (link).

Apoi urmeaza zona formata din cartierul Paris – Saint Germain-des-Pres, Cartierul Latin si Le Jardin du Louxembourg. Este locul unde imi place sa ies sambata sau duminica dimineata la plimbare, sa stau la o cafea, eventual sa intru putin prin magazine. In general sa fac nimic, cum s-ar zice.

Imi aduc aminte ca in drumul nostru catre Jardin du Luxembourg, am intrat in Biserica Saint-Sulpice, a doua ca marime din Paris, dupa mult mai cunoscuta Notre Dame. Atmosfera linistita, ca de duminica dimineata, cu un serviciu religios oficiat de 3 preoti catolici de culoare.

paris-16
paris-14

Jardin de Luxembourg este un fel de la Herastrau al Parisului, cu o incredibila doza de liniste si romantism. Nu trebuie sa faci mai mult de 10-20 de pasi in acest parc situat langa cladirea Senatului francez, ca sa simti relaxarea care pluteste peste tot. Iei cu tine o carte, un ecler, un laptop, te asezi pe peluza sau pe unul dintre scaunele verzi din parc si pur si simplu te clatesti la minte, in buricul Parisului. Nu departe este Pantheonul, locul unde sunt ingropati mari figuri ale societatii franceze – Voltaire, Victor Hugo, Alexandre Dumas, etc. Pe Pantheon se poate si urca, iar privelistea asupra Parisului este una foarte buna.

paris-15

In toate cartierele despre care va vorbeam sunt foarte multe cafenele, unele dintre ele fiind adevarate capete de afis, de acum cateva zeci, chiar sute de ani. Incarcate de simbolistica. Cum insa in materie de cafea, le prefer pe cele moderne, hipsteresti cum se zice, va recomand cafeneaua din incinta Institutului Finlandez din ParisCoutume Instituutti – minimalista, cu design finlandez, in care predomina lemnul deschis la culoare (mesteacan) si mirosul lui. Si nu departe de Institutul Finlandez este o zona cu stradute pietonale (zona Rue Mouffetard) cu restaurant langa restaurant. Acestea ofera meniul zilei (antreu, fel principal, desert) la preturi cuprinse intre 10 si 15 euro, insa experienta nu este neaparat cea mai buna. De asemenea, Rue de la Harpe este o alta strada cu multe restaurante, dar care nu sunt nici pe departe cea mai buna experienta cu putinta in Paris. Oricum, mai multe lucruri de facut/incercat in Cartierul Latin gasiti aici (link).

paris-20

paris-18
paris-19

Si pentru ca aceasta e doar prima din cele doua parti dedicate Parisului, si am stat astazi numai la sud de Sena, haideti sa va spun cateva vorbe si despre zona Montparnasse.

Turnul Montparnasse are un observator panoramic (link), se zice ca una dintre cele mai bune privelisti ale Parisului. Accesul costa 18 euro pentru adulti, dar exista si un bilet day & night care ofera, pentru 23 de euro, doua urcari in 48 de ore, asta ca sa poti vedea Parisul de sus si ziua si noaptea.

De prin 1920-1930, Cartierul Montparnasse a inceput sa devina mai cunoscut, gratie artistilor care plecau din Montmartre, si isi mutau aici atelierele. Vezi Doamne nu-si mai gaseau acolo inspiratia. In zilele noastre, Montparnasse este o zona tipic pariziana, cu terase si restaurante la fiecare parter de vila, o gara destul de moderna, dar aflata acum in reamenajare, Galerii Lafayete, cateva parcuri dragute si cele mai bune clatite pe care le-am mancat in Franta – Rue du Montparnasse. Pentru o friptura de vita cat toate zilele (vreo 350 de grame) si o garnitura de piure de cartofi cu branza topita de hraneai o echipa de baschet, nu o singura persoana, incercati cu incredere Le Plomb du Cantal. Tot prin preajma, pe Rue du Maine, sunt mai multe bodegi cu mancare asiatica si un bar cu beri artizanale – Murphy.

Aceasta este prima parte dedicata Parisului. In cea de a doua (link partea a II-a), trecem la nord de Sena pentru a vizita cartierul Le Marais, Muzeul Louvre, curtea Palais Royal, Champs-Elysees, Arcul de triumf, s.a.m.d. Sa ne fie de bine!

paris-20
paris-19

paris-21

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips Uncategorized

# Travel Report (1). Ce trebuie sa stii despre Marseille, sudul Frantei

24/02/2015
[image name=line]

Nu stiu daca v-am spus pana acum, dar cele mai bune idei imi vin in somn. Din pacate, multe se pierd pe drum, pentru ca nu am ajuns atat de paranoic incat sa ma trezesc si sa le notez intr-un carnetel. Despre una care a supravietuit pana ivirea zorilor v-am povestit saptamana trecuta. Pe scurt, ar fi o serie de 25 de articole despre cele mai importante orase europene. In fiecare articol voi prezenta, in mare, un oras. Exact ca la o bere, cu prietenii. Lista se va updata permanent, in functie de cerintele voastre. Bun asa? Sa-i dau drumul.

 

Dupa 5 zile pe Coasta de Azur, Marseille pare vestul salbatic

In Marseille am ajuns in luna ianuarie a anului trecut. Am planificat vacanta de o saptamana in sudul Frantei in felul urmator : zbor la Nisa, cu escala la Paris, 4-5 zile in Nisa, Monte Carlo, Antibes si Cannes, apoi tren spre Marseille si intoarcere de acolo catre Bucuresti, tot prin Paris, cu Air France. Practic adaugam si orasul Marseille periplului nostru, pentru ca oricum nu stiu daca m-as fi dus vreodata in zona numai pentru Marseille.

Toate bune si frumoase in zona Nisei – lume civilizata, rafinament, liniste. Plecam cu TGV-ul spre Toulon, apoi de acolo spre Marseille cu un tren regional, dupa o pauza de o ora. Multe detalii legate de portiunea parcursa cu TGV-ul nu imi mai amintesc. Aaaa, poate doar asiaticele care au luat masa langa noi, desfacandu-si duzina de casolete cu orez simplu, orez cu legume, orez cu porumb, orez cu orez, si orice alta combinatie va mai trece prin minte. “Tragea” fiecare cateva bete din fiecare casoleta, apoi o dadea mai departe si primea alta la schimb. Si au vorbit neincetat. Mult si prost, cum ar spune romanul.

marseille-3

Si iata-ne si in trenul de Marseille. Peisajul este total schimbat. Parca suntem in trenul care duce spre Piatra Olt, nicidecum spre al doilea oras ca marime al Frantei. Colegii de tren, usor dubiosi. Asta ca sa indulcesc tonul povestirii. Unul asculta un soi de manele. Habar nu am unde le-as plasa pe harta, daca m-ai pune. Ceva arabesc, dar parca nu foarte arabesc, balcanic, dar nu romanesc … In fine. Altul, ras in cap pe o parte, parca se intorcea acasa dupa o perioada petrecuta in arest sau la catanie. Altul tipa la interlocutorul lui de la telefon. Se vorbeau in tren toate limbile posibile. Sentimentul de disconfort psihic prindea radacini tot mai bine.

toulon

Dupa mai bine de un ceas, iata-ne, in sfarsit in Marseille, la metrou. Suntem chiar in centru, schimbam si mai mergem vreo 4-5 statii pana la hotel, aflat langa port. In statie nimic anormal. Oameni de toate felurile, culorile si marimile. Pleaca metroul si ajungem la prima. Cativa albi coboara. Mai mergem o statie, ramanem eu cu doamna mea si inca doi pustani albi in metrou. La urmatoarea coboara si tinereii, si iata-ne intr-o garnitura de metrou, inconjurati de oameni de culoare. Nu am nicio problema cu negrii, cu arabii, dar in momentul in care vezi un domn legat la cap cu un soi de turban negru, nebarbierit de cand era in clasa a 7-a, care te fixeaza cu privirea, parca, parca, incep sa-ti tremure “gladiolele”, cum ar spune un prieten bun. Nu ma socheaza oamenii normali, ci ciudatii.

Coboram din metrou. In fata noastra vreo 6-7 insi care dadeau impresia ca formasera o gasca ad-hoc, in mijlocul de transport. Unul isi aprinde o tigara in fata mea, pe peron, in drumul spre iesire. Trage un fum. Vine un damf. E iarba. Pfff … Gestul lui e preluat imediat si de alti 2-3 din gasca. Raman ca prostu’. Pai la mine la Obor, pe peron, nu se fumeaza. Oi fi eu demodat.

marseille-2

Ulterior aveam sa constatam ca fumatul la metrou e o practica des intalnita in statiile aflate mai spre periferie. Poate asta sa fie si motivul pentru care intre linii este apa. Ca sa se stinga mucurile aruncate cu un gest de indiferenta patologica.

 

Prima seara in oras

De fiecare daca cand merg undeva, vreau sa vad mai intai ceva cunoscut. Un turn Eiffel, un Big Ben, un Coloseum. Sa simt atmosfera orasului, sa-i iau pulsul. In Marseille, punctul de maxim interes este Vieux Port (portul vechi). Daca dai un search pe Google de acolo iti vor aparea cele mai multe poze.

Numai ca venind spre centru pe linia rosie de metrou, seara pe la 19.00, trebuia sa mai schimbam garniturile pentru o singura statie. Practic nu avea sens, tin cont ca oricum eram la plimbare. Asa ca am coborat la statia Noailles, urmand ca de acolo sa mai facem 7-8 minute pe jos pana in port.

Noteaza! N-O-A-I-L-L-E-S. Nu ai ce cauta acolo seara! Si nici mai in sus, spre gara St. Charles. In orice ghid o sa te uiti, vei vedea ca un cartier cu cat este mai in nordul Marseille-ului, cu atat este mai periculos. Asa ca tine sudul. 😛

La Noailles, de la metrou, iesi intr-un talcioc in care fiecare vrea sa vanda ceva. Majoritatea sunt emigranti. Unii stau cu forme legale in Franta, altii au ajuns acolo prin te miri ce metode. Unii isi castiga painea cinstit, altii se ocupa cu mici gainarii sau sunt dealeri de stupefiante. Cert e ca are politia de lucru acolo, nu gluma. Asta e zona.

marseille-1

 

Noaptea, toate pisicicile sunt negre. Ziua, se mai albesc

Ca prima seara in Marseille nu mi-a oferit nici macar un moment sentimentul de vacanta, de relaxare, e de la sine inteles. Dar nu e bine sa judecam un oras dupa prima imagine pe care ti-o ofera, nu? Sa lasam sa treaca noaptea si maine poate vom vedea altceva. Corect? Eu zic ca da.

Ziua 2. Iesim din aparthotel pe la 10 dimineata. Afara soare, frumos, dar un vant sacaitor. Masina de la coltul hotelului, cu geamul mic din spate spart. Exact acea bucata de sticla despre care spun soferii ca e cea mai scumpa la o masina, dupa parbriz. Opaaa! Aici se fura (din cand in cand). Va dau cuvantul de onoare ca si a doua dimineata, in acelasi loc, o alta masina avea acelasi geam spart. Pesemne ca e o zona nesupravegheata, trece un “meserias”, pac una in geam, ia ce are de luat si pleaca. Treaba lor.

Ajungem in centru, via Noailles, nu de alta, dar chiar imi doream sa vad daca si ziua e la fel. Atmosfera, total schimbata. Portul vechi este un intrand de apa, pe care sunt inghesuite o gramada de ambarcatiuni, ca sardinele intr-o cutie de conserve. De jur imprejurul apei sunt terase, restaurante si cateva magazine. Nimic nu se compara cu un pranz luat afara, chiar si in ianuarie, in bataia soarelui. Poate doar unul in mai sau iunie. 😛

marseille-6

marseille-4

marseille-5

Orasul se vede excelent de la catedrala Notre-Dame de la Garde, cocotata pe un deal din estul orasului. E locul ideal de facut poze, asta daca poti de vantul care bate extrem de puternic, de-ti da mainile peste cap cu tot cu aparat de fotografiat.

marseille-7

marseille-8

marseille-9

In centru, langa portul vechi, este Fortul Saint Jean, construit de Louis al XIV-lea in 1660, in scopuri militare. Ca orice fort care se respecta, a fost distrus la un moment dat. In 1944, a explodat o incapere in care se afla munitie , distrucand o buna parte a fortului.

marseille-10

marseille-11

marseille-12

Mai trec in revista centrul vechi, destul de neingrijit.

 

In concluzie

Ca o concluzie generala, desi e al doilea oras ca marime al Frantei si cel mai vechi din hexagon (anul 600 i. Hr.), Marseille e un oras putin ofertant. Exceptand zona portului, catedrala si fortul, mare lucru nu ai de admirat.

Seara trebuie sa fii atent pe unde mergi. Mancarea este buna, mediteraneana, dar destul de scumpa, ca in orice oras francez.

Cel mai bine cuplezi Marseille-ul cu alte orase pe care vrei sa le vizitezi.

 

De retinut!

  • In Marseille, mai mult de 2, cu indulgenta 3 zile, nu ai ce sa faci.
  • Mananca bouillabaisse, o ciorba/tocanita de peste si fructe de mare, care, desi e destul de scumpa, e a naibii de buna.
  • Bucura-te de soare si de mancare la unul dintre restaurantele din portul vechi.
  • Urca neaparat la Notre-Dame de la Garde. Privelistea e senzationala. De acolo se vede tot orasul.
  • La Marseille, in special iarna si primavara, bate mistralul. E un vant aspru, care iti crapa mainile si buzele, asa ca e musai sa te hidratezi corespunzator.
  • Imprejurimile (in special plajele) Marseille-ului sunt bine cotate de turisti. Documenteaza-te despre Calanques, sau Chateâu d’If.
  • Evita zona garii si cartierele nordice ale orasului. In rest, e un oras relativ sigur. Gandeste-te la Paris. E la fel. Centrul e safe, periferia, mai putin. Daca vrei sa nu mai mergi niciodata la Marseille, citeste asta. 😛
  • “Ciordeala” din buzunare e  des intalnita in zonele aglomerate si in autobuze. Deci fara lucruri de valoare la vedere.
  • Poti merge in orice perioada a anului la Marseille. iarna nu sunt sub 8-9 grade, ziua.

marseille-13

marseille-14

marseille-15

marseille-16

marseille-17

marseille-18

marseille-19

marseille-20

 

* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile
Travel tips Uncategorized

Coasta de Azur. Impresii si ponturi de calatorie din Cannes

11/09/2014
grand-hotel-cannes
[image name=line]

Luxul poate imbraca felurile forme. De la obiecte vestimentare sau decorative poleite cu aur, scilipici si alte zorzoane care iti ataca violent retina, pana la hoteluri construite acum cateva zeci bune de ani, incarcate de istorie, cu pereti albi, cat sa reflecte soarele prietenos al Mediteranei, terase si restaurante de-a lungul unei sosele care se incapateneaza sa pastreze un paralelism aproape perfect cu linia tarmului.

Ideea, simplificata. Exista lux de bun simt si lux nesimtit, iar Cannes e un exemplu graitor de “asa da”.

cannes-franta

Am ajuns in superbul orasel situat pe Coasta de Azur, iarna trecuta, prin ianuarie. Bine, acum “iarna” e un fel de a spune. Sa tot avem si in Romania zile de ianuarie cu 16-17 grade, in care singurele griji sa fie daca iti decapotezi sau nu masina, ce sacou si ce esarfa sa porti la gat in ziua respectiva si unde iei pranzul – in restaurant sau pe terasa.

Venind cu autobuzul de la Antibes, primele 5 minute in Cannes nu sunt spectaculoase. Un giratoriu, o straduta comerciala cu “de toate”, si lume “bine” lipsa la apel. Pesemne e zona unde isi fac veacul oamenii “normali”. Avansezi grabit pe aceasta straduta, nu inainte de a intra in primul supermarket pe care soarta ti-l scoate in cale. Un suc, o rontzonea, ceva, ceva, sa simti ca esti in vacanta. Si vorba romanului, nu se stie ce o fi mai incolo.

cannes-franta-1

Este momentul acela in care simti cu adevarat ca esti in vacanta. Nu stiu daca vi s-a intamplat sa aveti sentimentul ca supermarketurile de afara sunt raiul pe pamant. Galantarele par mai spectaculose decat in Romania, ambalajele mai colorate, mai cu dichis. Ai impresia ca ai ce cumpara timp de un an, fara ca un produs sa se repete. Poate pentru ca e ceva nou si ca la noi stii ce te asteapta pe fiecare raft al magazinului.

Cu niste macarons la purtator si o sticla de apa Evian – care, apropo, e la pret de Biborteni – ne croim drum catre mare. Sunt curios sa vad cum arata palatul unde se tine Festivalul de Film de la Cannes. O constructie relativ dezamagitoare. Un fel de Sala Sporturilor din Brasov sau alt oras.

cannes-franta-2

Iar acestea sunt cele 22 de scari pe care se intinde covorul rosu.

cannes-franta-3

La pas pe “croazeta” (Croisette)

Exercitiu de imaginatie. Esti langa cladirea despre care iti vorbeam mai sus. Pe mana dreapta e marea. In spate e portul vechi, cu barcute si veliere de toate marimile. In stanga vegetatie tropicala, iar in fata se deschide faimoasa croazeta, bulevardul de fite din Cannes. Acel bulevard pe care vara masinile stau minute in sir, bara la bara, pentru a avansa cativa metri. E 10 dimineata. In Cannes sunt 11 grade. La Bucuresti ninge si e frig (poza facuta cu aplicatia InstaWeather atunci, in timpul vacantei).

cannes-franta-4

Cum e de fapt croazeta? Un bulevard destul de ingust, pe care cele doua sensuri de circulatie sunt despartite de un scuar cu iarba si vegetatie. Pe o parte este plaja, iar pe cealalta sunt ordonate terase, restaurante, hoteluri luxoase si magazine de “firma”. Este locul unde deja vezi oamenii fara griji. Sau, ma rog, fara griji existentiale balcanice.

Curoajosii fac plaja. Este acea parte a anului cand toate plajele sunt “la liber”. Vara, multe sunt private, iar cele publice se aglomereaza excesiv.

cannes-franta-5

Pe trotuar se filmeaza ceva. Un actor seamana de la distanta cu Alain Delon. Ne revenim rapid – e prea tanar ca sa fie el!

cannes-franta-6

Si uite asa mergi de-a lungul falezei, si uiti cand trece timpul. Parca ti-ai dori sa fie ca in jocurile pe calculator. Cum la FIFA (joc de fotbal), sub fiecare fotbalist e trecut numele lui, asa si aici! Nu ar fi rau, ca langa fiecare domn sau doamna care trece, sau savureaza in liniste o cafea la terasa, sa apara si valoarea contului din banca. Sau macar cati bani are in portofel in momentul acela.

Problema e ca acolo nu iti dai seama care e personajul putred de bogat, si care e pensionarul cu 3.000 de euro pe luna. Din simplul motiv ca bogatia nu se etaleaza ostentativ.

cannes-franta-7

cannes-franta-8

Daca nu stai sa bei o cafea, ai nevoie cam de o ora ca sa strabati “zona zero” a promenadei. Shopping e greu de facut pentru ca sunt numai magazine de lux (Chanel, Armani, Dior), in schimb poti gusta un meniu la restaurantul hotelului Carlton. Ieftin ca braga! 😛

cannes-franta-9

cannes-franta-10

Shopping pe Rue d’Antibes 

Satui de atata uitat, cand in stanga, cand in dreapta, viram brusc la stanga, si dupa vreo 2-3 minute de mers, ajungem pe Rue d’Antibes – strada aproape paralela cu croazeta. Este artera comerciala a orasului. Vei gasi acolo toata gama de magazine (H&M, Zara, Lacoste, Sephora, Furla, Gerard Darel, Foot Locker, etc).

Practic, te intorci paralel cu promenada spre locul de unde ai plecat. Pe aceasta strada este si un magazin al casei de parfumuri Fragonard, din regiunea Provence.

cannes-franta-11

cannes-franta-12

Orasul vechi (Le Suquet)

Ce ar fi fost Coasta de Azur fara pescarii de odinioara? Pe locul unde astazi sunt legate la cheu ambarcatiuni de zeci si sute de mii de euro, acum cateva sute de ani nu era mai nimic. Doar cateva barci rudimentare, care le permiteau localnicilor sa iasa in larg si sa isi procure hrana de zi cu zi.

Ei bine, pescarii stateau in Le Suquet – partea veche a orasului. Pentru a urca spre vechiul castel, transformat astazi in Musee de la Castre, e nevoie de un pic de conditie fizica, insa privelistea orasului este fabuloasa. Nu trebuie sa platesti nimic pentru a ajunge sus si a admira panorama. Acolo am avut parte de unul dintre cele mai frumoase apusuri vazute vreodata.

cannes-franta-13

cannes-franta-14

Farmecul zonei vechi e dat de stradutele inguste, pavate cu piatra cubica, de magazinele de suveniruri si de terasele si bistrourile de pe Rue St. Antoine. Acolo sus se mai afla o biserica si un turn cu ceas.

Jos, daca te pomenesti in zona in prima parte a zilei, e musai sa arunci un ochi si in Marché Forville – o piata de poveste.

cannes-franta-15

E aproape ora 5. Se insereaza. Ne grabim catre plaja si Portul vechi. Dar cu grija. Sa nu ne rupem frumusete de gatlej. 😛

cannes-franta-16

Plaja de pe Bd. Midi Jean Hibert si Portul Vechi

Despre plaja nu o sa va spun nimic. Nu as reusi sa transmit nici in 2 pagini care e sentimentul care te incearca. Priveste fotografiile si zugraveste-ti propriul scenariu. 🙂

cannes-franta-17

cannes-franta-18

cannes-franta-21

cannes-franta-20

La capatul acestei plaje este portul vechi, suprapopulat de ambarcatiuni. De-a lungul lui, pe cutiile in care se afla racordurile la utilitati pentru barci, sunt montate niste postere cu povestea portului. In ordine cronologica.

cannes-franta-24

cannes-franta-23

Excursia de o zi in Cannes este aproape gata. Drumul de intoarcere catre gara se numeste Rue Meynadier, o strada gen talcioc. E timpul sa ne trezim dupa atata visare.

cannes-franta-25

 

Pe scurt

  • Cannes e un oras de vazut intr-o zi . Daca esti rapid, il bati la pas in 3-4 ore.
  • Autobuzul 200 merge pe traseul Nisa – Antibes – Cannes. Biletul costa 1,50 euro pana la Antibes, apoi mai ai bevoie de un supliment. Problema e ca mergi de te uita sfantul. Cred ca faci 2 ore din Nisa. Autobuzul opreste la fiecare cateva sute de metri.
  • Trenul ajunge inapoi in Nisa in 30 de minute si costa in jur de 6-7 euro (nu mai stiu exact).
  • Traseu pentru o zi : Palais des Festivals – Croisette – retur pe Rue D’Antibes (strada comerciala) – Le Suquet – Portul vechi.
  • Cannes nu are aeroport, deci cel mai probabil vei zbura la Nisa.
  • Viziteaza Antibes si Nisa in aceeasi zi, pentru ca ai timp.
  • Daca mergi pe Coasta de Azur iarna, vremea este prietenoasa (13-16 grade ziua), iar preturile sunt foarte bune la cazare (40-50 euro/camera dubla la 3 stele in Nisa, Cannes, Antibes).

[wpsgallery]

* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile