Browsing Tag

offline

Good life

Online sau Offline. Depinde doar de tine ce si unde alegi sa traiesti

23/07/2019
jumi-juma

Ma uit cand am timp la Black Mirror pe Netflix. Un serial care te trimite intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. Un viitor in care viata de zi cu zi ni se inregistreaza pe retina, iar la nevoie, putem derula imaginile pentru a analiza diverse aspecte ale existentei noastre cotidiene. Un viitor in care oamenii sunt dependenti de internet, reclame, show-uri televizate. Un viitor in care like-urile pe care le primesc pe retelele sociale ii valideaza in societate si ii plaseaza pe o treapta sociala. Un viitor sumbru pe alocuri, in care notiunea de robot umanoid se contopeste cu cea de individ robotizat. Un serial greu de digerat, dar probabil destul de apropiat de adevarul de peste 10, 20, 30 sau 50 de ani. Vi-l recomand, dar cu moderatie. E un film greu.

Mergem la concert. Incepe piesa prefarata. Primul gest – scoatem telefonul ca sa filmam, ca sa vada si coana Gica din Fundu Moldovei ca suntem la concert. Ca ne permitem, ca suntem in epicentrul distractiei. Acum faceti un exercitiu. Luati instastories-urile postate de cineva, pe net. Ce se intelege din valmasagul de imagini si video postate? Ca X-ulescu sau X-uleasca s-a machiat de concert (in cazul barbatiilor mai rar), ca e frumi, ca acum e in masina spre concert si ca sagetile si ventuzele cu iubire ii inunda spatiul aerian, ca la concert primeste bratara de acces, ca s-a intalnit cu Y-ulescu sau Y-uleasca, apoi ca artistul canta 15 secunde din piesa Z, apoi din piesa Z prim, Z secund, s.am.d. Iar la final serveste o portie generoasa de cartofi prajiti cu maioneza si merge la culcare, ca mai e si maine o zi. E bine. mai vedem si noi ce mai fac si altii. Putem alege sa ii urmarim sau nu. In fond, nicio forta externa nu te obliga – deocamdata – sa apesi ecranul smartphone-ului din dotare. Sau cel putin n-am ajuns eu la acest episod din Black Mirror. Glumesc, evident!

Fratilor, viata marfa e in offline, nu in online! Ca daca se ia curentul sau iti cade internetul … Misto e atunci cand vezi focurile de artificii de la Disneyland cu ochiul liber, nu prin ecranul telefonului mobil. Cand te afumi la gratar, nu cand pozezi din 6 in 6 minute micii care se perpelesc la foc iute deasupra grilajului metalic. Cand faci baie in piscina, nu cand tragi 62 de cadre pana alegi poza perfecta si nici aia nu iti place ca nu-ti statea parul nu stiu cum. Cand bei berea aia rece din pahar care iti face cu ochiul mai ceva ca noua colega de liceu, nu cand o pozezi pana se incalzeste si nu mai e buna de nimic. Apropo, ati observat ca unii avem prostul obicei ca imediat dupa ce vine mancarea, mai ales cand masa geme de preparate care de care mai fistichii, sa spunem Stati! – mai ceva ca un ofiter din armata germana – intai pozam, dup’aia mancam!? Inca (inca) un exemplu ca de multe ori online-ul bate offline-ul.

Nu ridicati piatra! Recunosc, am trecut si eu prin tot ceea ce descriu. Si inca mai fac o parte din aceste lucruri. Poate si pentru ca avand un blog de asa natura, incerc sa prezint cat mai detaliat cu putinta tot ceea ce vad, tot ceea ce traiesc, aproape tot ce mi se intampla. Dar am invatat ca sunt o gramada de sentimente si trairi pe care trebuie sa le experimentezi acolo. Tu, cu tine, si cu cei cu care esti. Vantul care te ia pe sus in cel mai vestic punct al Europei continentale, la Cabo da Roca. Stii cum se aude pe filmare? Roaga-l data viitoare cand pe mergi la vulcanizare, pe baiatul care iti umfla rotile, sa-ti dea putin furtunul compresorului. Si fa un … instastory pe telefon. Strange-i mana Simonei si felicit-o, daca ai ocazia, la aeroport, ca cine stie cand mai ai ocazia sa o vezi in carne si oase la juma’ de metru de tine. Bucura-te de zgomotul asurzitor al masinilor de Formula 1 pe circuit, ca televiziunile transmit (un pic) mai bine ca tine cursa pe TV, pentru cei intersati. Si cand simti ca nu mai poti, scoate telefonul, fa doua poze si trei filmulete, si apoi fa-l pierdut.

Nu fac pe lupul moralist. Fiecare alege sa traiasca ce vrea si cum vrea. Dar promite-mi ca te gandesti 30 de secunde la ce ti-am spus. Nu mai mult. Si apoi revii la ale tale. Atat mai spun – cand am cunoscut-o pe doamna mea, in 2013, faceam 3-4.000 de poze intr-o vacanta. Am scazut dupa aceea la vreo 2.000. Apoi la 1.000. Stii cate fac acum? Vreo 500. Si as zice ca bunicele. Si stii cate folosesc in articole/postari despre o destinatie? 50 cu indulgenta. Restul le am pe retina. Ca sa le derulez la batranete. Sa auzim de bine!

banner-full
banner-mobile
banner-mobile