Franta

In povestea de ieri dedicata Parisului, am vizitat (aproape) tot ce este la sud de Sena (link articol). Am dat o tura pe la Turnul Eiffel si Trocadero, apoi pe cheiul Senei catre Musee d’Orsay, cartierele Saint-Germain-des-Pres si Quartier Latin, Jardin de Luxembourg, etc. A sosit momentul sa trecem si la nord de Sena.

Prima oprire, Ile de la Cite. Poate ca numele acestei mici insule, aflate taman in mijlocul Senei, nu va spune mare lucru. Dar daca va vorbesc despre Notre Dame, cea mai mare catedrala din Paris, se face rapid lumina in acest caz. Iar cand intri in catedrala se face intuneric la loc, pentru ca, nu stiu daca stiai, dar Notre Dame este considerata cea mai intunecata catedrala dintre marile catedrale gotice. Coada de la intrare, s-ar putea sa vi se para dezarmanta, insa se avanseaza destul de rapid. Doar catedrala este vizitata de 30 pana la 50 de mii de turisti zilnic.

Batobus Paris este o varianta foarte buna de deplasare cu vaporasul pe Sena. Un abonament (link tarife) de o zi costa 17 euro, in timp ce unul valabil doua zile consecutive costa 19 euro pentru adulti. Vaporasele Batobus au 8 statii (vezi harta), la punctele de interes turistic, printre care Turnul Eiffel, Notre Dame, Muzeul Louvre sau Champs-Elysees. Vaporasele circula de luni pana joi intre 10 am si 7 pm, iar de vineri pana duminica pana la 9:30 pm.

Iar la cateva zeci de metri, dincolo de Sena, incepe cartierul meu preferat din Paris, Le Marais. Unul dintre cele mai elegante si mai fashioniste, sau cum sa le spun, parti ale Parisului. Le Marais inseamna in primul rand stradute cu boutiquri de moda, magazine vintage, restaurante si terase. In al doilea rand, in Marais veti gasi cateva curti interioare superbe, ferite de ochii turistilor, in care va puteti trage sufletul pentru cateva clipe. Cartierul este locuit, printre altii, de multi evrei si chinezi.

O adevarata revelatie a fost gradina Arhivelor Nationale. Am pasit timid spre intrarea al carei acces era flancat de o bariera alb-rosie. Un domn mai in varsta, care pesemne se ocupa de accesul in zona, ne pofteste inauntru. As fi jurat ca accesul este interzis, dar domnul cu pricina incerca timid sa ne faca sa vizitam si aceasta loc, mai putin batut de turisti. Mi-a parut ca lucra acolo de o viata, iar gradina era a doua sa casa, si ar fi dorit ca aceasta superbitate sa fie cunoscuta de mult mai multi oameni. Pentru cei care stiu bine limba franceza, in interiorul curtii exista multe extrase din arhivele nationale, care pot fi consultate, dar si inregistrari audio de la mitingurile si evenimentele de acum cateva zeci de ani din Franta. Chiar si daca nu intelegi franceza, te rupi cateva momente de freamatul strazii si te intorci in timp. Sentimentul e wow.

Poate cea mai importanta si mai agitata strada din Le Marais este Rue des Rosiers. Iar cea mai mare coada o veti gasi in fata unui fast-food, care aparent nu promite pprea multe – L’As du Fallafel. Am vazut si noi coada, si, ca romanul, ne-am asezat. Logica mea spune ca aici trebuie sa fie ceva bun, doar n-or fi prosti toti cei care asteapta sa puna mana pe unul dintre falafelurile rulate la foc continuu. Pita proaspat coapta, cateva chiftele de naut, salate de toate neamurile, putin sos picant, sos tahina si doi turisti manjiti pana la urechi. Oameni buni, falafelul acesta a fost mai bun decat tot street food-ul de l-am mancat in ultimii doi ani. Merita incercat.

Si cum stateam noi si mancam in strada, se apropie de noi un domn mai in varsta, francez, si ne invita intr-o curte interioara, ca sa nu mancam in picioare. Mai sa fie! Dar parca francezii nu erau atat de amabili. Sigur vrea sa ne vanda ceva! Un suc, un vin, o bere. Ca sa vezi, nu! Am ajuns intr-un alt parc interior superb – Jardin des Rosiers. Deja parea ireal, parca ajunsesem in Tara Minunilor, va jur.

Alte locuri faine din cartierul Le Marais sunt Place des Vosges, cea mai veche piata patrata din Paris, Centre Pompidou – muzeul de arta contemporana – aflat chiar la limita Le Marais, dar si Atelier Brancusi, aflata in fata Centre Pompidou. Atelier Brancusi este o mica hala, patrata, in care este reconstituit atelierul lui Constantin Brancusi.

Accesul in Centre Pompidou (link) costa 14 euro pentru adulti, in timp ce accesul pe cladire, pentru view of Paris (privelistea e draguta) costa doar 5 euro, dar nu permite accesul in muzeu. Cu Paris Museum Pass, accesul este gratuit.

Accesul in Atelier Brancusi este gratuit, dar consultati pagina oficiala (link) pentru programul de vizitare (intre 14 si 18, in fiecare zi, exceptand zilele de marti).

Iar cursul firesc al lucrurilor ne indreapta, in cele din urma, catre zona centrala a Parisului, mai precis catre un alt punct intesat de turisti, si anume Muzeul Luvru. Mai tot timpul, la Luvru sunt cozi de acces. Reperezi piramida de sticla, apoi urmaresti cum serpuieste coada si iti dai seama unde trebuie sa te asezi. Cu Paris Museum Pass ai optiunea skip the line si salvezi mult timp. Insa va mai dau eu un pont foarte bun. Chiar la iesirea din Luvru, exista un mall. Carrousel du Louvre se numeste. Este practic o galerie subterana, cu cateva magazine luxoase, care comunica, tot asa subteran, cu intrarea la muzeu. Iar coada este inexistenta acolo, pentru ca aproape nimeni nu stie de aceasta intrare. Vi se controleaza bagajele si gata, sunteti all in, ca la poker. Atmosfera in Luvru este foarte agitata, e tot un du-te vino, nu e genul meu de muzeu, unde iti doresti putina intimitate, insa acolo sunt multe dintre cele mai importante lucrari de arta din istoria omenirii.

O vizita la Louvre continua firesc cu o plimbare prin Jardins des Tuileries, un parc care isi trage numele de la o fosta fabrica de tigla din zona. Tuile in limba franceza inseamna tigla. Gradina face legatura intre Louvre si Place de la Concorde, o piata foarte larga, spatioasa, cu un obelisc in centru. Iar roata din parc este foarte instagramabila.

Apropo, mai multe poze din Paris, dar si din alte calatorii, pe care nu le-am publicat pe blog, puteti gasi pe contul meu de Instagram – @jurcca – pe care va invit sa il urmariti.

A post shared by Mihai Jurca (@jurcca) on Aug 19, 2018 at 12:03am PDT

Un alt loc dragut este Les Deux Plateaux, un ansamblu de coloane, gandit de artistul francez Daniel Buren, in curtea interioara a Palatului Regal. Lucrarea de arta, despre care puteti citi mai multe aici (link), a fost, si ramane un proiect foarte controversat, dar la nivel vizual arata foarte bine. De acolo te poti indrepta catre Opera din Paris si catre faimoasele magazine Printemps si Galeriile Lafayette. Mai mult pentru a vedea ce se mai poarta si cate persoane, de regula asiatice, isi asteapta randul ca sa intre la in magazinul Chanel, pentru a-si cumpara genti.

O vizita la Paris nu este completa fara o plimbare pe Bulevardul Champs-Elysees, la ceas de seara, pe la Grand Palais, Palatul Elysees, sau fara a urca pe Arcul de Triumf. Apropo, de pe Arcul de Triumf ai cea mai buna priveliste asupra Parisului. E parerea mea si mi-o mentin. Turnul Eiffel se vede senzational, vezi de la un capat la altul Bulevardul Champs-Elysees si alte zone ale Parisului.

Un loc unde nu am mai ajuns de aceasta data este Montmartre si Catedrala Sacre Coeur, care se poate urca pe jos sau cu fumicularul. Cartierul Montmartre este cartierul artistilor, la fiecare colt de strada vei vedea pictori de ocazie care de abia asteapta sa-ti realizeze portretul, in schimbul a cateva zeci de euro. Si tot aproape de Sacre Coeur este si faimosul cabaret Moulin Rouge. Zona aceasta, inclusiv Gara de Nord, nu sunt cele mai sigure zone ale Parisului, mai ales dupa lasarea intunericului.

Nu mai fusesem de 4 ani la Paris. E aglomerat, e murdar, nu mai e ce era candva! Fiecare al doilea om caruia ii spuneam ca plecam cateva zile in capitala Frantei, ne marturisea, intr-o forma sau alta, parerea sa mai putin buna despre Orasul Luminilor. Mai sa fie, asa sa se fi schimbat Parisul in doar 4 ani!? Pare prea de tot.

Dragilor, si stiti ca nu va mint, Parisul este exact ce trebuie pentru un city break sau chiar pentru o vacanta de o saptamana. Daca duci un strain in fata magazinului Unirea, la gura de metrou, pe la 6 si jumatate seara, s-ar putea sa nu para foarte incantat de capitala noastra. La fel daca il plimbi cu masina, tot pe la 6, pe bulevardele aglomerate ale Bucurestiului, cand toata lumea pleaca de la birou si nu mai are rabdare sa ajunga naibii odata acasa. Asa e si in Paris, trebuie sa stii pe unde sa mergi, si sa eviti zonele extrem de turistice, unde nu iti trebuie mult ca sa te umpli de nervi. Dar Parisul nu inseamna numai cozi interminabile la Muzeul Louvre, alba-neagra la poalele Eiffel-ului, sau cete de turisti care asteapta sa intre in Catedrala Notre-Dame. Parisul e elegant, rafinat, ticsit de locuri bune unde poti manca, unde poti sta pe o bancuta si admira peisajul, de gradini hai sa nu le spunem secrete, ci usor ferite de ochii turistilor.

La Paris am zburat cu Air France. Doua ore si 45 de minute la dus, doua ore si jumatate la retur. Am fost cazati la Hotel Concorde Montparnasse, un hotel de 4 stele, business, aflat la 2-3 minute de mers pe jos de Gara Montparnasse. Camera de 21 mp, un lucru destul de greu de gasit in Paris. De la Aeroportul Paris CDG la Gara Montparnasse exista cursa directa de autocar – Le Bus Direct (fosta companie Les Cars Air France). Un bilet one way costa 18 euro, dar daca achizitionezi si returul, tariful ajunge la 31 de euro, dus-intors. Este mai confortabil decat sa schimbi RER si metrou.

Am ajuns pentru prima oara la Disneyland Paris, experienta despre care am scris deja aici (link). Am revenit cu drag in cartierul meu preferat din Paris, Le Marais – un cartier cu galerii de arta, restaurante chic si magazine chic, gradini publice, etc. Am vazut Parisul la apus de pe Arcul de Triumf, locul de unde se fac poate cele mai frumoase poze de la inaltime. Am descoperit Rue du Montparnasse, o strada intesata de creperie(s) (clatitarii). Una langa alta, cu clatite dulci si sarate, un adevarat deliciu.

Atunci cand vizitezi Parisul pentru prima oara, s-ar putea sa ti se para destul de greu sa iti organizezi tot ce ai de vazut, pe zile. Desi e un oras mare, distantele intre obiective nu sunt un capat de tara, insa alta e problema. Tu vezi o distanta de 2-3 kilometri intre doua obiective si vrei sa iei metroul. S-ar putea ca pentru doar cateva statii, sa schimbi de doua ori metroul, iar unele traversari intre linii sunt lungi de tot. Iar distantele intre statii la francezi sunt mici, parca sunt statiile de tramvai la noi.

Pe pagina oficiala RATP Paris (Regia de Transport din Paris) vei gasi inclusiv un simulator de trasee, unde introduci statia de plecare si destinatia finala, iar sistemul iti spune ce mijloace de transport sa iei (link simulator). Aici gasiti hartile metroului, autobuzelor, RER-ului din Paris (link). Un bilet simplu costa 1,90 euro. Este mai avantajos insa carnetul de 10 calatorii, care costa 14,90 euro. Un abonament valabil o zi costa 12 euro (zonele 1-3), respectiv 19,50 euro pentru doua zile si 26,65 euro pe 3 zile. Restul tarifelor le gasesti aici (link tarife). RER-ul de la CDG Airport la Paris costa 10,30 euro.

Daca pui pe o harta locurile cele mai importante si cunoscute din Paris, vei vedea ca ele sunt situate practic de o parte si de cealalta a Senei. Nu vorbesc aici despre zona Montmartre, situata mai in nordul Parisului sau despre Arenele Roland Garros, situate la periferia vestica a Parisului. Practic, daca te tin picioarele, poti merge pe jos tot pe cursul Senei, din atractie in atractie. Unde mai pui ca pe timp de vara, malul Senei este fain amenajat, cu mici terase, sezlonguri, diverse jocuri, era la un moment dat si o plaja cu nisip, pe care insa n-am mai vazut-o/cautat-o acum.

Hai sa o luam de la un capat, inginereste. Turnul Eiffel si al sau Champ de Mars, peluza aflata in fata sa. Este un loc aglomerat, acum aflat in reamenajare. Foarte multi turisti in cautarea traiectoriei optime catre o urcare cat mai rapida in turn. Cine nu vrea sa urce in turn, isi face 200 de poze, si nu exagerez. Intr-un picior, in doua, era unul care statea in cap in fata turnului. Daca parasiti putin zona de langa turn, veti vedea niste alei splendide, umbrite, elegante, pe langa ambasadele din zona – cum te uiti de la turn catre Ecole Militaire. Despre vizita la Turnul Eiffel, chestiuni practice, am scris in urma cu 4 ani (link). E posibil sa se mai fi schimbat cate ceva intre timp.

Vis-a-vis de turn, cum traversezi Sena, este unul dintre punctele de unde se fac cele mai bune poze cu turnul – Trocadero. E o zona de asemenea aglomerata, mai ales la apus, cand lumina cade foarte bine pentru a te fotografia cu turnul. Si daca tot am pomenit de Turnul Eiffel, haideti sa va dau un pont. Pe linia verde (linia 6), metroul merge la suprafata. Statia la care trebuie sa coborati pentru a ajunge la turn este Bir-Hakeim. Dar daca mai mergeti o statie, catre Passy, veti avea o priveliste de film, atunci cand metroul trece peste Sena, iar afara se vede turnul. Incercati senzatia, pentru ca sigur nu o sa regretati.

Mai departe, cum mergi de la turn pe malul sudic al Senei, incep sa apara podurile, care de care mai frumos – Pont des Invalides, Pont Alexandre III – preferatul meu, s.a.m.d. Si apoi un muzeu superb – Musee d’Orsay – as spune o alternativa mai chic la aglomeratia din Louvre, asta daca sunteti doar privitori de arta si nu cautati o lucrare anume. Amenajat intr-o fosta gara, Musee d’Orsay gazduieste cea mai mare colectie a impresionistilor si post-impresionistilor din lume. Pe langa picturi, in muzeu pot fi admirate si sculpturi sau fotografii. Numai de Vincent Van Gogh sunt 24 de tablouri, printre care si autoportretul sau din 1889.

Pentru vizitarea muzeelor din Paris, am cumparat un Paris Museum Pass, valabil doua zile. Pe langa faptul ca odata achizitionat pass-ul ai acces la peste 50 de muzee, galerii si alte obiective din Paris, te bucuri de optiunea skip the line in mai multe locuri aglomerate. Pass-ul costa 48 euro pentru 2 zile, 62 euro pe 4 zile, respectiv 74 de euro pe 6 zile (link).

Apoi urmeaza zona formata din cartierul Paris – Saint Germain-des-Pres, Cartierul Latin si Le Jardin du Louxembourg. Este locul unde imi place sa ies sambata sau duminica dimineata la plimbare, sa stau la o cafea, eventual sa intru putin prin magazine. In general sa fac nimic, cum s-ar zice.

Imi aduc aminte ca in drumul nostru catre Jardin du Luxembourg, am intrat in Biserica Saint-Sulpice, a doua ca marime din Paris, dupa mult mai cunoscuta Notre Dame. Atmosfera linistita, ca de duminica dimineata, cu un serviciu religios oficiat de 3 preoti catolici de culoare.

Jardin de Luxembourg este un fel de la Herastrau al Parisului, cu o incredibila doza de liniste si romantism. Nu trebuie sa faci mai mult de 10-20 de pasi in acest parc situat langa cladirea Senatului francez, ca sa simti relaxarea care pluteste peste tot. Iei cu tine o carte, un ecler, un laptop, te asezi pe peluza sau pe unul dintre scaunele verzi din parc si pur si simplu te clatesti la minte, in buricul Parisului. Nu departe este Pantheonul, locul unde sunt ingropati mari figuri ale societatii franceze – Voltaire, Victor Hugo, Alexandre Dumas, etc. Pe Pantheon se poate si urca, iar privelistea asupra Parisului este una foarte buna.

In toate cartierele despre care va vorbeam sunt foarte multe cafenele, unele dintre ele fiind adevarate capete de afis, de acum cateva zeci, chiar sute de ani. Incarcate de simbolistica. Cum insa in materie de cafea, le prefer pe cele moderne, hipsteresti cum se zice, va recomand cafeneaua din incinta Institutului Finlandez din Paris – Coutume Instituutti – minimalista, cu design finlandez, in care predomina lemnul deschis la culoare (mesteacan) si mirosul lui. Si nu departe de Institutul Finlandez este o zona cu stradute pietonale (zona Rue Mouffetard) cu restaurant langa restaurant. Acestea ofera meniul zilei (antreu, fel principal, desert) la preturi cuprinse intre 10 si 15 euro, insa experienta nu este neaparat cea mai buna. De asemenea, Rue de la Harpe este o alta strada cu multe restaurante, dar care nu sunt nici pe departe cea mai buna experienta cu putinta in Paris. Oricum, mai multe lucruri de facut/incercat in Cartierul Latin gasiti aici (link).

Si pentru ca aceasta e doar prima din cele doua parti dedicate Parisului, si am stat astazi numai la sud de Sena, haideti sa va spun cateva vorbe si despre zona Montparnasse.

Turnul Montparnasse are un observator panoramic (link), se zice ca una dintre cele mai bune privelisti ale Parisului. Accesul costa 18 euro pentru adulti, dar exista si un bilet day & night care ofera, pentru 23 de euro, doua urcari in 48 de ore, asta ca sa poti vedea Parisul de sus si ziua si noaptea.

De prin 1920-1930, Cartierul Montparnasse a inceput sa devina mai cunoscut, gratie artistilor care plecau din Montmartre, si isi mutau aici atelierele. Vezi Doamne nu-si mai gaseau acolo inspiratia. In zilele noastre, Montparnasse este o zona tipic pariziana, cu terase si restaurante la fiecare parter de vila, o gara destul de moderna, dar aflata acum in reamenajare, Galerii Lafayete, cateva parcuri dragute si cele mai bune clatite pe care le-am mancat in Franta – Rue du Montparnasse. Pentru o friptura de vita cat toate zilele (vreo 350 de grame) si o garnitura de piure de cartofi cu branza topita de hraneai o echipa de baschet, nu o singura persoana, incercati cu incredere Le Plomb du Cantal. Tot prin preajma, pe Rue du Maine, sunt mai multe bodegi cu mancare asiatica si un bar cu beri artizanale – Murphy.

Aceasta este prima parte dedicata Parisului. In cea de a doua (link partea a II-a), trecem la nord de Sena pentru a vizita cartierul Le Marais, Muzeul Louvre, curtea Palais Royal, Champs-Elysees, Arcul de triumf, s.a.m.d. Sa ne fie de bine!